A method for constructing cubature formulas for functions of two variables

Abstract

Authors

D.D. Stancu
Institutul de Calcul

Keywords

?

Paper coordinates

D.D. Stancu, O metodă pentru construirea de formule de cubatură pentru funcţiile de două variabile, Acad. R.P. Române, Fil. Cluj, Studii şi Cercet. Matem., 9 (1958), 351–369 (in Romanian).

PDF

About this paper

Journal

Studii si Cercetari Matematice

Publisher Name

Academy of the Republic of S.R.

Print ISSN
Online ISSN

google scholar link

??

Paper (preprint) in HTML form

O METODĂ PENTRU CONSTRUIREA DE FORMULE DE CUBATURĂ PENTRU FUNCȚIILE DE DOUĂ VARIABILE

Comunicare prezentată la Sesiunea Filialei Cluj a Academiei R.P.R., din 17 aprilie 1957

DE
D. D. STANCU

În această lucrare vom extinde la două variabile o metodă pentru construirea de formule de integrare numerică pe care am expus-o în principiu, în cazul unei singure variabile, în lucrarea [1].

În prima parte a lucrării vom extinde la două variabile formula de interpolare a lui Lagrange-Hermite 1 ).

§ 1. Asupra unei formule generale de interpolare

  1. 1.

    Să considerăm o rețea dreptunghiulară de noduri, care se obțin prin intersecția dintre dreptele paralele cu axa OyOy

x=xv1(v1\displaystyle x=x_{v_{1}}\left(v_{1}\right. =1,n¯),x=αv2(v2=1,i¯)\displaystyle=\overline{1,n}),x=\alpha_{v_{2}}\left(v_{2}=\overline{1,i}\right) (1)
x\displaystyle x =ap(p=1,ρ¯)\displaystyle=a_{p}^{\prime}(p=\overline{1,\rho}) (2)

și dreptele paralele cu axa OxOx

y=yμ1(μ1=1,m¯),y=βμ2(μ2=1,k¯)\displaystyle y=y_{\mu_{1}}\left(\mu_{1}=\overline{1,m}\right),y=\beta_{\mu_{2}}\left(\mu_{2}=\overline{1,k}\right) (3)
y=bq(q=1,σ¯)\displaystyle y=b_{q}^{\prime}(q=\overline{1,\sigma}) (4)

Prin intersecția acestor drepte se obțin (n+i+ρ)(m+k+σ)(n+i+\rho)(m+k+\sigma) noduri. Despre dreptele (1) și (3) vom presupune că sînt toate distincte, adică numerele reale xv1x_{\mathrm{v}_{1}}, αν2\alpha_{\nu_{2}} și yμ1,βμ2y_{\mu_{1}},\beta_{\mu_{2}} sînt respectiv distincte. Dreptele celelalte pot să nu fie distincte. În mod precis vom presupune că printre dreptele (2) există rαr_{\alpha} drepte confundate în x=aα(α=1,s¯)x=a_{\alpha}(\alpha=\overline{1,s}), iar printre dreptele (4) vom presupune că există sβs_{\beta} drepte confundate în y=bβ(β=1,r¯)y=b_{\beta}(\beta=\overline{1,r}). Pe baza notațiilor precedente avem
r1+r2++rs=ρ,s1+s2++sr=σr_{1}+r_{2}+\ldots+r_{s}=\rho,s_{1}+s_{2}+\ldots+s_{r}=\sigma.
1 ) Formulei de interpolare a lui Lagrange-Hermite, din cazul unei variabile, i-am consacrat recent lucrarea [2].

În felul acesta se obține o rețea N,M\mathscr{R}_{N,M} cu (N+1)(M+1)(N+1)(M+1) noduri, nu toate distincte, unde

N=n+i+ρ1,M=m+k+σ1N=n+i+\rho-1,\quad M=m+k+\sigma-1 (6)
  1. 2.

    Formula de interpolare relativă la rețeaua N,M\Re_{N,M} și o funcție f(x,y)f(x,y) definită și derivabilă parțial de un număr suficient de ori pe un domeniu care conține nodurile acestei rețele, se prezintă sub forma
    unde

f(x,y)=LN,M(x,y)+RN,M(f;x,y)f(x,y)=L_{N,M}(x,y)+R_{N,M}(f;x,y) (7)
LN,M(x,y)=L(x1,,xn,α1,,αi,a1,,a1r1,,as,,asrs;f|xy)y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,brbr,,sr)L_{N,M}(x,y)=L\binom{x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},\overbrace{a_{1},\ldots,a_{1}}^{r_{1}},\ldots,\overbrace{a_{s},\ldots,a_{s}}^{r_{s}};f\left\lvert\,\begin{array}[]{l}x\\ y\end{array}\right.)}{y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{\underbrace{1},\ldots,b_{1}},\ldots,{b_{r},\ldots,b_{r}}^{b_{r},\ldots,\underbrace{}_{s_{r}}}}

este polinomul de interpolare de două variabile de gradul ( N,MN,M ) al lui LagrangeHermite relativ la funcția f(x,y)f(x,y) și nodurile rețelei N,M\Re_{N,M}, iar RN,M(f;x,y)R_{N,M}(f;x,y) este restul acestei formule de interpolare.

Să introducem următoarele notații:

h(x)=ν=1n(xxν),u(x)=ν=1i(xαν),A(x)=αν=1s(xaν)rν(α0),hν(x)=h(x)xxν,uν(x)=u(x)xαν,Aν(x)=A(x)(xaν)rν,g(y)=μ=1m(yyμ),v(y)=μ=1k(yβμ),B(y)=βμ=1r(ybμ)sμ,gμ(y)=g(y)yyμ,vμ(y)=ν(y)yβμ,Bμ(y)=B(y)(ybμ)sμ.}\left.\begin{array}[]{l}h(x)=\prod_{\nu=1}^{n}\left(x-x_{\nu}\right),u(x)=\prod_{\nu=1}^{i}\left(x-\alpha_{\nu}\right),A(x)=\alpha\prod_{\nu=1}^{s}\left(x-a_{\nu}\right)^{r_{\nu}}(\alpha\neq 0),\\ h_{\nu}(x)=\frac{h(x)}{x-x_{\nu}},u_{\nu}(x)=\frac{u(x)}{x-\alpha_{\nu}},A_{\nu}(x)=\frac{A(x)}{\left(x-a_{\nu}\right)^{r_{\nu}}},\\ g(y)=\prod_{\mu=1}^{m}\left(y-y_{\mu}\right),v(y)=\prod_{\mu=1}^{k}\left(y-\beta_{\mu}\right),B(y)=\beta\prod_{\mu=1}^{r}\left(y-b_{\mu}\right)^{s_{\mu}},\\ g_{\mu}(y)=\frac{g(y)}{y-y_{\mu}},v_{\mu}(y)=\frac{\nu(y)}{y-\beta_{\mu}},B_{\mu}(y)=\frac{B(y)}{\left(y-b_{\mu}\right)^{s_{\mu}}}.\end{array}\right\}

Pentru polinomul de interpolare (8) am găsit următoarea expresie

LN,M(x,y)=ν=1nμ=1mlν(1)(x)ωμ(1)(y)f(xν,yμ)+ν=1nμ=1klν(1)(x)ωμ(2)(y)f(xν,βμ)+\displaystyle L_{N,M}(x,y)=\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{m}l_{\nu}^{(1)}(x)\omega_{\mu}^{(1)}(y)f\left(x_{\nu},y_{\mu}\right)+\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{k}l_{\nu}^{(1)}(x)\omega_{\mu}^{(2)}(y)f\left(x_{\nu},\beta_{\mu}\right)+
+ν=1iμ=1mlν(2)(x)ωμ(1)(y)f(αν,yμ)+ν=1iμ=1klν(2)(x)ωμ(2)(y)f(αν,βμ)+\displaystyle+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{\mu=1}^{m}l_{\nu}^{(2)}(x)\omega_{\mu}^{(1)}(y)f\left(\alpha_{\nu},y_{\mu}\right)+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{\mu=1}^{k}l_{\nu}^{(2)}(x)\omega_{\mu}^{(2)}(y)f\left(\alpha_{\nu},\beta_{\mu}\right)+
+i1=1sν1=0ri11μ=1mli1,ν1(x)ωμ(1)(y)ν1f(ai1,yμ)xν1+\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{i_{1}}-1}\sum_{\mu=1}^{m}l_{i_{1},\nu_{1}}(x)\omega_{\mu}^{(1)}(y)\frac{\partial^{\nu_{1}}f\left(a_{i_{1}},y_{\mu}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}}+
+ν=1nj1=1rμ1=0sj11lν(2)(x)ωj1,μ1(y)μ1f(xν,bj1)yμ1+\displaystyle+\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s_{j_{1}}-1}l_{\nu}^{(2)}(x)\omega_{j_{1},\mu_{1}}(y)\frac{\partial^{\mu_{1}}f\left(x_{\nu},b_{j_{1}}\right)}{\partial y^{\mu_{1}}}+ (11)
+i1=1sν1=0rμ=2mli1,v(x)ωμ(2)(y)ν1f(ai1,βμ)xν1+\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r}\sum_{\mu=2}^{m}l_{i_{1},v}(x)\omega_{\mu}^{(2)}(y)\frac{\partial^{\nu_{1}}f\left(a_{i_{1}},\beta_{\mu}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}}+
+ν=1ij1=1rμ1=0sj11lν(2)(x)ωj1,μ1(y)μ1f(αν,bj1)yμ1+\displaystyle+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{sj_{1}-1}l_{\nu}^{(2)}(x)\omega_{j_{1},\mu_{1}}(y)\frac{\partial^{\mu_{1}}f\left(\alpha_{\nu},b_{j_{1}}\right)}{\partial y^{\mu_{1}}}+
+i1=1sν1=0ri1=0rμ1=0sj11lj1,ν1(x)ωj1,μ1(y)ν1+μ1f(ai1,bj1)xν1yμ1\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r}\sum_{i_{1}=0}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s_{j_{1}}-1}l_{j_{1},\nu_{1}}(x)\omega_{j_{1},\mu_{1}}(y)\frac{\partial^{\nu_{1}+\mu_{1}}f\left(a_{i_{1}},b_{j_{1}}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}\partial y^{\mu_{1}}}

unde

lν(1)(x)=hν(x)u(x)A(x)hν(xν)u(xν)A(xν),lν(2)(x)=h(x)uν(x)A(x)h(αν)uν(αν)A(αν),\displaystyle l_{\nu}^{(1)}(x)=\frac{h_{\nu}(x)u(x)A(x)}{h_{\nu}\left(x_{\nu}\right)u\left(x_{\nu}\right)A\left(x_{\nu}\right)},l_{\nu}^{(2)}(x)=\frac{h(x)u_{\nu}(x)A(x)}{h\left(\alpha_{\nu}\right)u_{\nu}\left(\alpha_{\nu}\right)A\left(\alpha_{\nu}\right)}, (12)
li1,v1(x)=γ=0riν11(xai1)ν1ν1![(xai1)γγ!(1Ci1(x))ai1(γ)]Ci1(x),\displaystyle l_{i_{1},v_{1}}(x)=\sum_{\gamma=0}^{ri-\nu_{1}-1}\frac{\left(x-a_{i_{1}}\right)^{\nu_{1}}}{\nu_{1}!}\left[\frac{\left(x-a_{i_{1}}\right)^{\gamma}}{\gamma!}\left(\frac{1}{C_{i_{1}}(x)}\right)_{a_{i_{1}}}^{(\gamma)}\right]C_{i_{1}}(x), (13)
ωμ(1)(y)=gμ(y)v(y)B(y)g(yμ)v(yμ)B(yμ),ωμ(2)(y)=g(y)vμ(y)B(y)g(βμ)vμ(βμ)B(βμ),\displaystyle\omega_{\mu}^{(1)}(y)=\frac{g_{\mu}(y)v(y)B(y)}{g\left(y_{\mu}\right)v\left(y_{\mu}\right)B\left(y_{\mu}\right)},\omega_{\mu}^{(2)}(y)=\frac{g(y)v_{\mu}(y)B(y)}{g\left(\beta_{\mu}\right)v_{\mu}\left(\beta_{\mu}\right)B\left(\beta_{\mu}\right)}, (14)
ωj1,u1,(y)δ=0sj1μ11(ybj1)μ1μ1![(ybj1)δδ!(1Dν1(y))bj1(δ)]Dj1(y),\displaystyle\omega_{j_{1},u_{1}},(y)\sum_{\delta=0}^{s_{j_{1}}-\mu_{1}-1}\frac{\left(y-b_{j_{1}}\right)^{\mu_{1}}}{\mu_{1}!}\left[\frac{\left(y-b_{j_{1}}\right)^{\delta}}{\delta!}\left(\frac{1}{D_{\nu_{1}}(y)}\right)_{b_{j_{1}}}^{(\delta)}\right]D_{j_{1}}(y), (15)

iar

Ci1(x)=h(x)u(x)Ai1(x),Dv1(y)=g(y)v(y)Bv1(y)C_{i_{1}}(x)=h(x)u(x)A_{i_{1}}(x),\quad D_{v_{1}}(y)=g(y)v(y)B_{v_{1}}(y) (16)

Restul formulei de interpolare (7) se poate exprima cu ajutorul diferent,elor divizate parțiale, astfel

RN,M(f;x,y)=h(x)u(x)A~(x)[x,x1,,xn,α1,,αi,a1,,a1,,as,,as;f]+\displaystyle R_{N,M}(f;x,y)=h(x)u(x)\widetilde{A}(x)\left[x,x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f\right]+
+g(y)v(y)B~(y)[y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br;f]\displaystyle+g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f\right]-
h(x)u(x)A~(x)g(y)v(y)B~(y)[x,x1,,xn,α1,,αi,a1,,a1,,as,,asy,y1,,ym,,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br](17)\displaystyle-h(x)u(x)\widetilde{A}(x)g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[\begin{array}[]{l}x,x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s}\\ y,y_{1},\ldots,y_{m},\ldots,\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r}\end{array}\right]\cdot(17) (17)
  1. 3.

    Acest rest se poate pune sub o formă remarcabilă în ipoteza că f(x,y)f(x,y) admite derivatele parțiale de ordinele N+1N+1 în raport cu xx și M+1M+1 în raport cu yy, pe cel mai mic dreptunghi care conține nodurile rețelei N,M\mathcal{R}_{N,M}.

Ne vom folosi de cîteva formule de suprapunere și de medie referitoare la diferențele divizate parțiale de care ne-am ocupat în lucrările [3], [4]. Avem succesiv
RN,M(f;x,y)=h(x)u(x)A~(x)[x,x1,,xn,α1,,αi,a1,,a1,,as,,as;f]+R_{N,M}(f;x,y)=h(x)u(x)\widetilde{A}(x)\left[x,x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f\right]+

+g(y)v(y)B~(y)[y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br;f]+g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f\right]-

h(x)u(x)A~(x)g(y)v(y)B~(y)[y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br;-h(x)u(x)\widetilde{A}(x)g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};\right.

[x,x1,,xn,α1,,αi,a1,,a1,,as,,as;f]]=h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+1f(ξ,y),ξN+1+\displaystyle\left.\left[x,x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f\right]\right]=\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y),}{\partial\xi^{N+1}}+
+g(y)v(y)B~(y)[y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br;f]\displaystyle\quad+g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f\right]-
h(x)u(x)A~(x)g(y)v(y)B~(y)(N+1)![y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,,br,,br,\displaystyle-\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)g(y)v(y)\widetilde{B}(y)}{(N+1)!}\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r},\right.

1 ) Fie Pm(t)P_{m}(t) un polinom de gradul efectiv mm; prin P~m(t)\widetilde{P}_{m}(t) vom înţelege produsul dintre o constantă CC și Pm(t)P_{m}(t) astfel încît CPm(t)CP_{m}(t) să aibă coeficientul lui tmt^{m} egal cu 1 .

N+1f(ξ,y)ξN+1]=h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+1f(ξ,y)ξN+1++g(y)v(y)B~(y)[y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,b1,br,,br;f(x,y)h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+1f(ξ,y)ξN+1]=h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+1f(ξ,y)ξN+1++g(y)v(y)B~(y)(M+1)!(M+1f(x,η)ηM+1h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+M+2f(ξ,r1)ξN+1ηM+1)\begin{gathered}\left.\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y)}{\partial\xi^{N+1}}\right]=\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y)}{\partial\xi^{N+1}}+\\ +g(y)v(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots b_{r},\ldots,b_{r};f(x,y)-\right.\\ \left.-\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y)}{\partial\xi^{N+1}}\right]=\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y)}{\partial\xi^{N+1}}+\\ +\frac{g(y)v(y)\widetilde{B}(y)}{(M+1)!}\left(\frac{\partial^{M+1}f(x,\eta)}{\partial\eta^{M+1}}-\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+M+2}f\left(\xi,r_{1}\right)}{\partial\xi^{N+1}\partial\eta^{M+1}}\right)\end{gathered}

În felul acesta am obținut pentru restul formulei de interpolare (7) următoarea expresie

RN,M(f;x,y)\displaystyle R_{N,M}(f;x,y) =h(x)u(x)A~(x)(N+1)!N+1f(ξ,y)ξN+1+g(y)v(y)B~(y)(M+1)M+1(x,η)ηM+1\displaystyle=\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)}{(N+1)!}\frac{\partial^{N+1}f(\xi,y)}{\partial\xi^{N+1}}+\frac{g(y)v(y)\widetilde{B}(y)}{(M+1)}\frac{\partial^{M+1}(x,\eta)}{\partial\eta^{M+1}}-
h(x)u(x)A~(x)g(y)v(y)B~(y)(N+1)!(M+1)!δN+M+2f(ξ,η)ξN+1δηM+1\displaystyle-\frac{h(x)u(x)\widetilde{A}(x)g(y)v(y)\widetilde{B}(y)}{(N+1)!(M+1)!}\frac{\delta^{N+M+2}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{N+1}\delta\eta^{M+1}} (18)

unde ξ\xi și η\eta sînt valori din cele mai mici intervale care îi conțin respectiv pe x,x1,,xn,α1,,αi,a1,,asi si y,y1,,ym,β1,,βk,b1,,brx,x_{1},\ldots,x_{n},\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},a_{1},\ldots,a_{s}\stackrel{{\scriptstyle\text{ si }}}{{\mathrm{i}}}y,y_{1},\ldots,y_{m},\beta_{1},\ldots,\beta_{k},b_{1},\ldots,b_{r}.

Subliniem că valorile ξ\xi și η\eta care intervin mai sus sînt aceleași în toți termenii restului.

Rezultatele precedente se pot extinde fără nici o greutate la trei și mai multe variabile."

§ 2. Formule de integrare numerică de grad înalt de exactitate

  1. 4.

    Folosind formula de interpolare (7) vom construi o formulă generală de cubatură pentru calculul numeric al integralei duble

I=Dp(x,y)f(x,y)𝑑x𝑑yI=\iint_{D}p(x,y)f(x,y)dxdy (19)

unde DD este dreptunghiul definit de inegalitățile

axb,cyd,a\leqq x\leqq b,\quad c\leqq y\leqq d, (20)

iar p(x,y)p(x,y) e o funcție dată, nenegativă și integrabilă în DD.

Formula de cubatură care se obține este

I=ν=1nμ=1mAν,μf(xν,yμ)+ν=1nμ=1kBν,μf(xν,βμ)+\displaystyle I=\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{m}A_{\nu,\mu}f\left(x_{\nu},y_{\mu}\right)+\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{k}B_{\nu,\mu}f\left(x_{\nu},\beta_{\mu}\right)+
+ν=1iμ=1mCν,μf(αν,yμ)+ν=1iμ=1kDν,μf(αν,βμ)+\displaystyle+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{\mu=1}^{m}C_{\nu,\mu}f\left(\alpha_{\nu},y_{\mu}\right)+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{\mu=1}^{k}D_{\nu,\mu}f\left(\alpha_{\nu},\beta_{\mu}\right)+
+ν=1ij1=1rμ1=0sj11Eν,j1,μ1μ1f(αν,bj1)yμ1+i1=1sν1=0ri11μ=1kFi1,ν1,μν1f(ai1,βμ)xν1+\displaystyle+\sum_{\nu=1}^{i}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{sj_{1}-1}E_{\nu,j_{1},\mu_{1}}\frac{\partial^{\mu_{1}}f\left(\alpha_{\nu},b_{j_{1}}\right)}{\partial y^{\mu_{1}}}+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{i_{1}}-1}\sum_{\mu=1}^{k}F_{i_{1},\nu_{1},\mu}\frac{\partial^{\nu_{1}}f\left(a_{i_{1}},\beta_{\mu}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}}+ (21)
+i1=1sν1=0rt11μ=1mGi1,ν1,μν1f(ai1,yμ)xν1+ν=1nj1=1rμ1=0s11Hν,j1,μ1μ1f(xν,bj1)yμ1+\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{t_{1}}-1}\sum_{\mu=1}^{m}G_{i_{1},\nu_{1},\mu}\frac{\partial^{\nu_{1}}f\left(a_{i_{1}},y_{\mu}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}}+\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s_{1}-1}H_{\nu,j_{1},\mu_{1}}\frac{\partial^{\mu_{1}}f\left(x_{\nu},b_{j_{1}}\right)}{\partial y^{\mu_{1}}}+
+i1=1sν1=0ri11j1=1rμ1=0ssj11Ii1,ν1,j1,μ1ν1+μ1f(ai1,bj1)xν1yμ1+ρ[f]\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{i_{1}}-1}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s}s_{j_{1}-1}I_{i_{1},\nu_{1},j_{1},\mu_{1}}\frac{\partial^{\nu_{1}+\mu_{1}}f\left(a_{i_{1},}b_{j_{1}}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}\partial y^{\mu_{1}}}+\rho[f]

expresiile coeficienților căreia se pot scrie imediat pe baza formulelor (7) şi (11).
5. Să presupunem că p(x,y)=p1(x)p2(y)p(x,y)=p_{1}(x)p_{2}(y). Considerînd mai general că dreptunghiul DD poate fi și infinit, vom presupune că există « momentele»

cn=abp1(x)xn𝑑x,dm=adp2(y)ym𝑑y(n,m=0,1,2,)\begin{gathered}c_{n}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)x^{n}dx,d_{m}=\int_{a}^{d}p_{2}(y)y^{m}dy\\ (n,m=0,1,2,\ldots)\end{gathered}

și că c0>0,d0>0c_{0}>0,d_{0}>0.
Vom încerca acum să determinăm pe xν(ν=1,n¯)x_{\nu}(\nu=\overline{1,n}) și yμ(μ=1,m¯)y_{\mu}(\mu=\overline{1,m}) astfel încît în membrul al doilea al formulei (21) să dispară sumele duble : a doua, a treia, a patra, a cincea și a șasea. În mod precis vom demonstra următoarea:

Teoremă. Conditia necesară și suficientă ca în formula (21), unde i=ni=n, k=mk=m, să avem, oricare ar fi α1,,αn,β1,,βm\alpha_{1},\ldots,\alpha_{n},\beta_{1},\ldots,\beta_{m},

Bν,μ=0(ν=1,n¯;μ=1,m¯),Cν,μ=0(ν=1,n¯;μ=1,m¯),Dν,μ=0(ν=1,n¯;μ=1,m¯),Eν,i1,μ1=0(ν=1,n¯;j1=1,r¯;μ1=0,sj11)Fi1,ν1,μ=0(i1=1,s¯;ν1=0,ri11¯;μ=1,m¯),}\left.\begin{array}[]{c}B_{\nu,\mu}=0(\nu=\overline{1,n};\mu=\overline{1,m}),C_{\nu,\mu}=0(\nu=\overline{1,n};\mu=\overline{1,m}),\\ D_{\nu,\mu}=0(\nu=\overline{1,n};\mu=\overline{1,m}),E_{\nu,i_{1},\mu_{1}}=0\left(\nu=\overline{1,n};j_{1}=\overline{1,r};\mu_{1}=0,s_{j_{1}}-1\right)\\ F_{i_{1},\nu_{1},\mu}=0\left(i_{1}=\overline{1,s};\nu_{1}=\overline{0,r_{i_{1}}-1};\mu=\overline{1,m}\right),\end{array}\right\}

este ca xν(ν=1,n¯),yν(μ=1,m¯)x_{\nu}(\nu=\overline{1,n}),y_{\nu}(\mu=\overline{1,m}) să fie rădăcinile reale și distincte, respectiv ale polinoamelor ortogonale
unde {Φn(x)}\left\{\Phi_{n}(x)\right\} este sistemul de polinoame ortogonale relative la intervalul ( a,ba,b și ponderea p1(x)p_{1}(x), iar {Ψm(y)}\left\{\Psi_{m}(y)\right\} este sistemul de polinoame ortogonale relative la intervalul ( c,dc,d ) şi ponderea p2(y)p_{2}(y).

Demonstrația este imediată. Avînd în vedere expresiile coeficienților de la (22) se găsește că este necesar și suficient ca

abp1(x)A(x)h(x)P(x)𝑑x=0,cdp2(y)B(y)g(y)Q(y)𝑑y=0\int_{a}^{b}p_{1}(x)A(x)h(x)P(x)dx=0,\int_{c}^{d}p_{2}(y)B(y)g(y)Q(y)dy=0

unde P(x)P(x) și Q(y)Q(y) sînt polinoame oarecare de grad n1n-1, respectiv m1m-1.

Se știe că polinoamele h(x)h(x) și g(y)g(y), care verifică aceste condiții, sînt date de formulele (23) și (24) ale lui Christoffel.
6. Alegînd valorile x1,,xnx_{1},\ldots,x_{n} și y1,,ymy_{1},\ldots,y_{m} să fie respectiv rădăcinile polinoamelor (23) și (24), formula de cubatură (21) se reduce la următoarea

Dp(x,y)f(x,y)𝑑x𝑑y=ν=1nμ=1mAν,μf(xν,yμ)+\displaystyle\iint_{D}p(x,y)f(x,y)dxdy=\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{m}A_{\nu,\mu}f\left(x_{\nu},y_{\mu}\right)+
+i1=1sν1=0ri11μ=1mGi1,j1,μ2ν1f(ai1,yμ)xν1+ν=1nj1=1rμ1=0sj11Hν,j1,μ1μ1f(xν,bj1)yμ1+\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{i_{1}}-1}\sum_{\mu=1}^{m}G_{i_{1},j_{1},\mu_{2}}\frac{\partial^{\nu_{1}}f\left(a_{i_{1}},y_{\mu}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}}+\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s_{j_{1}}-1}H_{\nu,j_{1},\mu_{1}}\frac{\partial^{\mu_{1}}f\left(x_{\nu},b_{j_{1}}\right)}{\partial y^{\mu_{1}}}+ (25)
+i1=1sν1=0ri11j1=1rμ1=0sj11Ii1,ν1j1,μ1ν1+μ1f(ai1,bj1)xν1yμ1+ρ[f]\displaystyle+\sum_{i_{1}=1}^{s}\sum_{\nu_{1}=0}^{r_{i_{1}}-1}\sum_{j_{1}=1}^{r}\sum_{\mu_{1}=0}^{s_{j_{1}}-1}I_{i_{1},\nu_{1}j_{1},\mu_{1}}\frac{\partial^{\nu_{1}+\mu_{1}}f\left(a_{i_{1}},b_{j_{1}}\right)}{\partial x^{\nu_{1}}\partial y^{\mu_{1}}}+\rho[f]

Pentru coeficienții acestei formule de cubatură am obținut următoarele expresii

Aν,μ=AνBμ=Aν′′Bμ′′=Aν′′′Bμ′′′Gi1,ν1,μ=Ci1,ν1Bμ=Ci1,ν1Bμ′′=Ci1,ν1Bμ′′′Hν,j1,μ1=AνDj1,μ1=Aν′′Dj1,μ1=Aν′′′Dj1,μ1}\left.\begin{array}[]{rl}A_{\nu,\mu}&=A_{\nu}^{\prime}B_{\mu}^{\prime}=A_{\nu}^{\prime\prime}B_{\mu}^{\prime\prime}=A_{\nu}^{\prime\prime\prime}B_{\mu}^{\prime\prime\prime}\\ G_{i_{1},\nu_{1},\mu}&=C_{i_{1},\nu_{1}}B_{\mu}^{\prime}=C_{i_{1},\nu_{1}}B_{\mu}^{\prime\prime}=C_{i_{1},\nu_{1}}B_{\mu}^{\prime\prime\prime}\\ H_{\nu,j_{1},\mu_{1}}&=A_{\nu}^{\prime}D_{j_{1},\mu_{1}}=A_{\nu}^{\prime\prime}D_{j_{1},\mu_{1}}=A_{\nu}^{\prime\prime\prime}D_{j_{1},\mu_{1}}\end{array}\right\}

unde
unde

Aν==abp1(x)hν(x)A(x)hν(xν)A(xν)dx,Aν′′=abp1(x)(hν(x)hν(xν))2A(x)A(xν)dxAν′′′=cn+ργn12Gn2αcn11A(xν)Qn(xν)Qn1(xν),Bμ=cap2(y)gμ(y)B(y)gμ(yμ)B(yμ)𝑑y,Bνμ′′=cap2(y)(gμ(y)gμ(yμ))2B(y)B(yμ)𝑑y}\left.\begin{array}[]{c}A_{\nu}^{\prime}==\int_{a}^{b}p_{1}(x)\frac{h_{\nu}(x)A(x)}{h_{\nu}\left(x_{\nu}\right)A\left(x_{\nu}\right)}dx,A_{\nu}^{\prime\prime}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)\left(\frac{h_{\nu}(x)}{h_{\nu}\left(x_{\nu}\right)}\right)^{2}\frac{A(x)}{A\left(x_{\nu}\right)}dx\\ A_{\nu}^{\prime\prime\prime}=\frac{c_{n+\rho}\gamma_{n-1}^{2}G_{n}^{2}}{\alpha c_{n-1}}\cdot\frac{1}{A\left(x_{\nu}\right)Q_{n}^{\prime}\left(x_{\nu}\right)Q_{n-1}\left(x_{\nu}\right)},\\ B_{\mu}^{\prime}=\int_{c}^{a}p_{2}(y)\frac{g_{\mu}(y)B(y)}{g_{\mu}\left(y_{\mu}\right)B\left(y_{\mu}\right)}dy,B_{\nu\mu}^{\prime\prime}=\int_{c}^{a}p_{2}(y)\left(\frac{g_{\mu}\left(y^{\prime}\right)}{g_{\mu}\left(y_{\mu}\right)}\right)^{2}\frac{B(y)}{B\left(y_{\mu}\right)}dy\end{array}\right\}

Mai sus am folosit și următoarele notații:
1ck1^{\circ}c_{k} e coeficientul lui xkx^{k} din polinomul ortogonal Φr(x)\Phi_{r}(x), iar drd_{r} e coeficientul lui yry^{r} din polinomul ortogonal Ψr(y)\Psi_{r}(y).
2Gn2^{\circ}G_{n} e minorul elementului Φn+ρ(x)\Phi_{n+\rho}(x) din determinantul de la (23), iar LmL_{m} minorul elementului Ψm+σ(y)\Psi_{m+\sigma}^{\prime}(y) din determinantul de la (24).
33^{\circ}

γn2=abp1(x)Φn2(x)𝑑x,δm2=cap2(y)Ψm2(y)𝑑y\gamma_{n}^{2}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)\Phi_{n}^{2}(x)dx,\delta_{m}^{2}=\int_{c}^{a}p_{2}(y)\Psi_{m}^{2}(y)dy

44^{\circ}

Li,v1(1)(x)\displaystyle L_{i,v_{1}}^{(1)}(x) =ρ1=0ri1v11(xai1)v1v1![(xai1)ρ1ρ1!(1Ei1(x)|ai1(ρ1)|Ei1(x),Ei1(x)=h(x)Ai1(x),\displaystyle=\sum_{\rho_{1}=0}^{r_{i_{1}}-v_{1}-1}\frac{\left(x-a_{i_{1}}\right)^{v_{1}}}{v_{1}!}\left[\frac{(x-a_{i_{1}})^{\rho_{1}}}{\rho_{1}!}\left(\left.\left.\frac{1}{E_{i_{1}}(x)}\right|_{a_{i_{1}}}^{\left(\rho_{1}\right)}\right\rvert\,E_{i_{1}}(x),E_{i_{1}}(x)=h(x)A_{i_{1}}(x),\right.\right.
Lj1,μ1(2)(y)\displaystyle L_{j_{1},\mu_{1}}^{(2)}(y) =σ1=0si1μ11(ybj1)μ1μ1![(ybj1)σ1σ1!(1Fj1(y))bj1(σ1)|j1(y),Fj1(y)=g(y)Bj1(y).\displaystyle=\sum_{\sigma_{1}=0}^{s_{i_{1}}-\mu_{1}-1}\frac{\left(y-b_{j_{1}}\right)^{\mu_{1}}}{\mu_{1}!}\left[\left.\frac{\left(y-b_{j_{1}}\right)^{\sigma_{1}}}{\sigma_{1}!}\left(\frac{1}{F_{j_{1}}(y)}\right)_{b_{j_{1}}}^{\left(\sigma_{1}\right)}\right|_{j_{1}}(y),F_{j_{1}}(y)=g(y)B_{j_{1}}(y).\right.
  1. 7.

    Formula de cubatură (25) are gradul de exactitate ( 2n+ρ1,2m+σ12n+\rho-1,2m+\sigma-1 ), adică ρ[f]0\rho[f]\equiv 0 în cazul cînd f(x,y)f(x,y) este un polinom de gradul 2n+ρ12n+\rho-1 în raport cu xx și de gradul 2m+σ12m+\sigma-1 în raport cu yy.

Pentru a găsi expresia restului formulei (25) vom lua i=ni=n și k=mk=m şi vom considera cazuł limită

h(x)u(x)Q~n(x),g(y)v(y)R~m(y)h(x)\equiv u(x)\equiv\widetilde{Q}_{n}(x),\quad g(y)\equiv v(y)\equiv\widetilde{R}_{m}(y) (28)

Vom pleca de la formula (17), care în acest caz se scrie

RN,M(f;x,y)=r1(x,y)+r2(x,y)r3(x,y)R_{N,M}(f;x,y)=r_{1}(x,y)+r_{2}(x,y)-r_{3}(x,y)

unde

r1(x,y)=Q~n2(x)A~(x)[x,x1,x1,x2,x2,,xn,xn,a1,,a1,,as,,as;f],r2(x,y)=R~m2(y)B~(y)[y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;f],r3(x,y)=Q~n2(x)A~(x)R~2(y)B~(y)[x,x1,x1,x2,x2,,xn,xn,a1,,a1,,as,,asy,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,h1,,b1,,bs,,bs].\begin{gathered}r_{1}(x,y)=\widetilde{Q}_{n}^{2}(x)\widetilde{A}(x)\left[x,x_{1},x_{1},x_{2},x_{2},\ldots,x_{n},x_{n},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f\right],\\ r_{2}(x,y)=\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f\right],\\ r_{3}(x,y)=\widetilde{Q}_{n}^{2}(x)\widetilde{A}(x)\widetilde{R}^{2}(y)\widetilde{B}(y)\left[\begin{array}[]{l}x,x_{1},x_{1},x_{2},x_{2},\ldots,x_{n},x_{n},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s}\\ y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},h_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{s},\ldots,b_{s}\end{array}\right].\end{gathered}

Pe baza unei proprietăți de suprapunere a diferențelor divizate parțiale, de care ne-am mai folosit în această lucrare, și unor formule de medie bine cunoscute putem scrie succesiv

p(x,y)[r1(x,y)r3(x,y)]𝑑x𝑑y==cdp2(y){abp1(x)Q~n2(x)A(x)[x,x1,x1,x2,x2,,xn,xn,a1,,a1,,as,,as;f(x,y)R~m2(y)B~(y)[y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;f(x,y)]]dx}dy==cdp2(y){[ξ,x1,x1,x2,x2,,xn,xn,a1,,a1,,as,,as;f(ξ,y)Q~m2(y)B~(y)[y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;f(ξ,y)]]A1}dy==A1cdp2(y){1(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,y)ξ2n+ρR~m2(y)B~(y)(2n+ρ)![y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;2n+ρ(ξ,y)ξ2n+ρ]}dy=A1B2(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,η1)ξ2n+ρ\begin{gathered}\iint p(x,y)\left[r_{1}(x,y)-r_{3}(x,y)\right]dxdy=\\ =\int_{c}^{d}p_{2}(y)\left\{\int_{a}^{b}p_{1}(x)\widetilde{Q}_{n}^{2}(x)A(x)\left[x,x_{1},x_{1},x_{2},x_{2},\ldots,x_{n},x_{n},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f(x,y)-\right.\right.\\ \left.\left.-\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f(x,y)\right]\right]dx\right\}dy=\\ =\int_{c}^{d}p_{2}(y)\left\{\left[\xi^{\prime},x_{1},x_{1},x_{2},x_{2},\ldots,x_{n},x_{n},a_{1},\ldots,a_{1},\ldots,a_{s},\ldots,a_{s};f\left(\xi^{\prime},y\right)-\right.\right.\\ \left.\left.-\widetilde{Q}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};f\left(\xi^{\prime},y\right)\right]\right]A_{1}\right\}dy=\\ =A_{1}\int_{c}^{d}p_{2}(y)\left\{\frac{1}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f(\xi,y)}{\partial\xi^{2n+\rho}}-\frac{\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)}{(2n+\rho)!}\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots\right.\right.\\ \left.\left.\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};\frac{\partial^{2n+\rho}(\xi,y)}{\partial\xi^{2n+\rho}}\right]\right\}dy=\frac{A_{1}B_{2}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n+\rho}}-\end{gathered}

cdp2(y)R~m2(y)B~(y)(2n+ρ)![y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;2n+ρf(ξ,y)ξ2n+ρ]𝑑y-\int_{c}^{d}p_{2}(y)\frac{\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)}{(2n+\rho)!}\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};\frac{\partial^{2n+\rho}f(\xi,y)}{\partial\xi^{2n+\rho}}\right]dy,
unde

A1=abp1(x)Q~n2(x)A~(x)𝑑x,B~2=cdp2(y)𝑑yA_{1}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)\widetilde{Q}_{n}^{2}(x)\widetilde{A}(x)dx,\widetilde{B}_{2}=\int_{c}^{d}p_{2}(y)dy (29)

iar ξ(a,b)\xi\in(a,b) și η(c,d)\eta\in(c,d).

Cu acestea avem

ρ[f]=A1B2(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,η1)ξ2n+ρ+\displaystyle\rho[f]=\frac{A_{1}B_{2}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n+\rho}}+
+cdp2(y)R~m2(y)B~(y)[y,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;\displaystyle+\int_{c}^{d}p_{2}(y)\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)\left[y,y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};\right.
abp1(x)f(x,y)dxA1(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,y)ξ2n+ρ]dy+A1B2(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,η1)ξ2n+ρ+\displaystyle\left.\int_{a}^{b}p_{1}(x)f(x,y)dx-\frac{A_{1}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f(\xi,y)}{\partial\xi^{2n+\rho}}\right]dy+\frac{A_{1}B_{2}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n+\rho}}+
+A2[η,y1,y1,y2,y2,,ym,ym,b1,,b1,,br,,br;abp1(x)f(x,η)dx\displaystyle+A_{2}\left[\eta^{\prime},y_{1},y_{1},y_{2},y_{2},\ldots,y_{m},y_{m},b_{1},\ldots,b_{1},\ldots,b_{r},\ldots,b_{r};\int_{a}^{b}p_{1}(x)f\left(x,\eta^{\prime}\right)dx-\right.
A1(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,η)ξ2n+ρ]\displaystyle\left.-\frac{A_{1}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f\left(\xi,\eta^{\prime}\right)}{\partial\xi^{2n+\rho}}\right]

Rezultă că restul formulei generale de cubatură (25) se poate pune sub forma

ρ[f]=\displaystyle\rho[f]= A1B2(2n+ρ)!2n+ρf(ξ,η1)ξ2n+ρ+A2B1(2m+σ)2m+ρf(ξ1,η)ν2m+ρ\displaystyle\frac{A_{1}B_{2}}{(2n+\rho)!}\frac{\partial^{2n+\rho}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n+\rho}}+\frac{A_{2}B_{1}}{(2m+\sigma)}\frac{\partial^{2m+\rho}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\nu^{2m+\rho}}-
A1A2(2n+ρ)!(2m+σ)!δ2n+2m+ρ+σf(ξ,η)ξ2n+ρη2m+σ\displaystyle-\frac{A_{1}A_{2}}{(2n+\rho)!(2m+\sigma)!}\frac{\delta^{2n+2m+\rho+\sigma}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{2n+\rho}\partial\eta^{2m+\sigma}} (30)

unde ξ1(a,b),η(c,d)\xi_{1}\in(a,b),\eta\in(c,d), iar alături de notațiile de la (29) am mai folosit și următoarele

A2=cdp2(y)R~m2(y)B~(y)𝑑y,B1=abp1(x)𝑑xA_{2}=\int_{c}^{d}p_{2}(y)\widetilde{R}_{m}^{2}(y)\widetilde{B}(y)dy,B_{1}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)dx (31)
  1. 8.

    În cazul particular

ρ=0,σ=0\rho=0,\sigma=0 (32)

formula generală de cubatură (25) se reduce la formula de tip Gauss

Dp(x,y)f(x,y)𝑑x𝑑y=ν=1nμ=1mAν,μf(xν,yμ)+ρ1[f]\iint_{D}p(x,y)f(x,y)dxdy=\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{m}A_{\nu,\mu}^{\prime}f\left(x_{\nu},y_{\mu}\right)+\rho_{1}[f] (33)

unde

Aν,μ=1λnγmΦn(xν)ψm(yμ)Φn1(xν)ψm1(yμ),A_{\nu,\mu}^{\prime}=\frac{1}{\sqrt{\lambda_{n}\gamma_{m}}\Phi_{n}^{\prime}\left(x_{\nu}\right)\psi_{m}^{\prime}\left(y_{\mu}\right)\Phi_{n-1}\left(x_{\nu}\right)\psi_{m-1}\left(y_{\mu}\right)},

cu

λn=(abp1(x)Φ~n2(x)dx)):(abp1(x)Φ~n12(x)dx)\displaystyle\left.\lambda_{n}=\left(\int_{a}^{b}p_{1}(x)\widetilde{\Phi}_{n}^{2}(x)dx\right)\right):\left(\int_{a}^{b}p_{1}(x)\widetilde{\Phi}_{n-1}^{2}(x)dx\right)
γm=(cdp2(y)Ψ~m2(y)𝑑y):(cdp2(y)Ψ~m12(y)𝑑y)\displaystyle\gamma_{m}=\left(\int_{c}^{d}p_{2}(y)\widetilde{\Psi}_{m}^{2}(y)dy\right):\left(\int_{c}^{d}p_{2}(y)\widetilde{\Psi}_{m-1}^{2}(y)dy\right)

Pe baza formulei (30), restul formulei (33) are următoarea expresie

ρ1(f)=\displaystyle\rho_{1}(f)= A1B2(2n)!2nf(ξ,η1)ξ2n+A2B1(2m)!2mf(ξ1,η)η2m\displaystyle\frac{A_{1}^{\prime}B_{2}}{(2n)!}\frac{\partial^{2n}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n}}+\frac{A_{2}^{\prime}B_{1}}{(2m)!}\frac{\partial^{2m}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{2m}}- (34)
A1A2(2n)!(2m)!2n+2mf(ξ,η),ξ2nη2m,\displaystyle-\frac{A_{1}^{\prime}A_{2}^{\prime}}{(2n)!(2m)!}\frac{\partial^{2n+2m}f(\xi,\eta),}{\partial\xi^{2n}\partial\eta^{2m}},

unde

A1=abp1(x)Φ~n2(x)𝑑x,A2=cdp2(y)ψ~m2(y)𝑑yA_{1}^{\prime}=\int_{a}^{b}p_{1}(x)\widetilde{\Phi}_{n}^{2}(x)dx,A_{2}^{\prime}=\int_{c}^{d}p_{2}(y)\widetilde{\psi}_{m}^{2}(y)dy

iar B1B_{1} și B2B_{2} au expresiile de la (31) și (29).
9. Dacă p(x,y)1,a=c=1,b=d=1p(x,y)\equiv 1,a=c=-1,b=d=1, formula (33) se reduce la următoarea

1+11+1f(x,y)𝑑x𝑑y=ν=1nμ=1mAν,μ′′f(xν,yμ)+ρ2[f]\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\sum_{\nu=1}^{n}\sum_{\mu=1}^{m}A_{\nu,\mu}^{\prime\prime}f\left(x_{\nu},y_{\mu}\right)+\rho_{2}[f] (35)

unde

Aν,μ=4nmPn(xν)Pn1(xν)Pm(ym)Pm1(ym),A_{\nu,\mu}=\frac{4}{nmP_{n}^{\prime}\left(x_{\nu}\right)P_{n-1}\left(x_{\nu}\right)P_{m}^{\prime}\left(y_{m}\right)P_{m-1}^{\prime}\left(y_{m}\right)},

iar

ρ2[f]=4n+12n+1m![(n+1)(n+2)2n]32nf(ξ,η1)ξ2n++4m+12m+1m![(m+1)(m+2)2m]32mf(ξ1,η1)η2m4n+m+1(2n+1)(2m+1)n!m![(n+1)(n+2)2n]3[(m+1)(m+2)2m]32n+2mf(ξ,η1)ξ2nη2m\begin{gathered}\rho_{2}[f]=\frac{4^{n+1}}{2n+1}\cdot\frac{m!}{[(n+1)(n+2)\ldots 2n]^{3}}\frac{\partial^{2n}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n}}+\\ +\frac{4^{m+1}}{2m+1}\frac{m!}{[(m+1)(m+2)\ldots 2m]^{3}}\frac{\partial^{2m}f\left(\xi_{1},\eta_{1}\right)}{\partial\eta^{2m}}-\\ -\frac{4^{n+m+1}}{(2n+1)(2m+1)}\cdot\frac{n!m!}{[(n+1)(n+2)\ldots 2n]^{3}[(m+1)(m+2)\ldots 2m]^{3}}\frac{\partial^{2n+2m}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{2n}\partial\eta^{2m}}\end{gathered}

De această formulă de cubatură ne-am ocupat și în lucrarea [4].
)1\left.{}^{1}\right) Cu Pr(t)P_{r}(t) am notat polinomul lui Legendre: 12rr![(t21)r](r)\frac{1}{2^{r}\cdot r!}\left[\left(t^{2}-1\right)^{r}\right]^{(r)}.

§ 3. Cazuri particulare ale formulei generale de cubatură

  1. 10.

    Folosind rezultatele din paragraful precedent se pot construi efectiv, cu ușurință, multe formule de cubatură care sînt simple și au gradul înalt de exactitate. În cazul

p1(x)=(1x)α(1+x)β,p2(y)=(1y)α(1+y)β(α,α,β,β>1)\displaystyle p_{1}(x)=(1-x)^{\alpha}(1+x)^{\beta},p_{2}(y)=(1-y)^{\alpha^{\prime}}(1+y)^{\beta^{\prime}}\left(\alpha,\alpha^{\prime},\beta,\beta^{\prime}>-1\right) (32)
A(x)=1x,B(y)=1y2,a=c=1,b=d=1\displaystyle A(x)=1-x^{\prime},B(y)=1-y^{2},a=c=-1,b=d=1

Pentru

x1=βαα+β+4,y1=βαα+β+4.x_{1}=\frac{\beta-\alpha}{\alpha+\beta+4},y_{1}=\frac{\beta^{\prime}-\alpha^{\prime}}{\alpha^{\prime}+\beta^{\prime}+4}.

și n=m=1n=m=1, se obțin valorile

α=α=12,β=β=12\alpha=\alpha^{\prime}=\frac{1}{2},\beta=\beta^{\prime}=-\frac{1}{2} (33)

se obține formula de cubatură

1+11+1(1x)(1y)(1+x)(1+y)f(x,y)dxdy=π23600{625f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}\sqrt{\frac{(1-x)(1-y)}{(1+x)(1+y)}}f(x,y)dxdy=\frac{\pi^{2}}{3600}\{625f(-1,1)+
+75[f(1,1)+f(1,1)]+9f(1,1)+800[f(1,14)+f(14,1)]+\displaystyle+75[f(-1,1)+f(1,-1)]+9f(1,1)+800\left[f\left(-1,-\frac{1}{4}\right)+f\left(-\frac{1}{4},-1\right)\right]+
+96[f(1,14)+f(14,1)]+1024f(14,14)}\displaystyle\left.+96\left[f\left(1,-\frac{1}{4}\right)+f\left(-\frac{1}{4},1\right)\right]+1024f\left(-\frac{1}{4},-\frac{1}{4}\right)\right\}-
π2256[4f(ξ,η1)ξ4+4f(ξ1,η)η4+12568f(ξ,η)ξ4τ14]\displaystyle-\frac{\pi^{2}}{256}\left[\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{4}}+\frac{1}{256}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\tau_{1}^{4}}\right] (34)
α=β,α=β,a=c=1,b=d=+1\alpha=\beta,\alpha^{\prime}=\beta^{\prime},a=c=-1,b=d=+1 (35)

coordonatele nodurilor formulei de cubatură (25) se află rezolvînd ecuațiile

(α+n+1)(α+n+2)Jn(α,α)(x)(n+1)(n+2)Jn+2(α,α)(x)=0(α+m+1)(α+m+2)Jm(α,α)(y)(m+1)(m+2)Jm+2(α,α)(y)=0,},\left.\begin{array}[]{l}(\alpha+n+1)(\alpha+n+2)J_{n}^{(\alpha,\alpha)}(x)-(n+1)(n+2)J_{n+2}^{(\alpha,\alpha)}(x)=0\\ \left(\alpha^{\prime}+m+1\right)\left(\alpha^{\prime}+m+2\right)J_{m}^{\left(\alpha^{\prime},\alpha^{\prime}\right)}(y)-(m+1)(m+2)J_{m+2}^{\left(\alpha^{\prime},\alpha^{\prime}\right)}(y)=0,\end{array}\right\},

unde cuJν(p,p)(t)\mathrm{cu}J_{\nu}^{(p,p)}(t) am notat polinomul lui Jacobi

Jν(p,p)(t)=12νν!(t21)pdνdtν(t21)ν+pJ_{\nu}^{(p,p)}(t)=\frac{1}{2^{\nu}\cdot\nu!}\left(t^{2}-1\right)^{-p}\frac{d^{\nu}}{dt^{\nu}}\left(t^{2}-1\right)^{\nu+p}

În cazul n=m=1n=m=1 se obține formula de cubatură

1+11+1(1x)α(1y)αf(x,y)𝑑x𝑑y=4α+α+1Γ(α+1)Γ(α+2)Γ(α+1)Γ(α+2)Γ(2α+4)Γ(2α+4)\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}\left(1-x^{\prime}\right)^{\alpha}(1-y)^{\alpha^{\prime}}f(x,y)dxdy=4^{\alpha+\alpha^{\prime}+1}\frac{\Gamma(\alpha+1)\Gamma(\alpha+2)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+1\right)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+2\right)}{\Gamma(2\alpha+4)\Gamma\left(2\alpha^{\prime}+4\right)}
{f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+4[(α+1)f(0,1)+f(0,1)+\displaystyle\{f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+f(1,1)+4[(\alpha+1)f(0,-1)+f(0,1)+
+(α+1)f(1,0)+f(1,0)]+16(α+1)(α+1)f(0,0)}\displaystyle\left.\left.\quad+\left(\alpha^{\prime}+1\right)f(-1,0)+f(1,0)\right]+16(\alpha+1)\left(\alpha^{\prime}+1\right)f(0,0)\right\}- (37)
α+α+13[Γ(α+2)Γ(α+3)Γ(α+1)2Γ(2α+6)4f(ξ,η1)ξ4+\displaystyle\quad-\frac{\left\langle{}^{\alpha+\alpha^{\prime}+1}\right.}{3}\left[\frac{\Gamma(\alpha+2)\Gamma(\alpha+3)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+1\right)^{2}}{\Gamma(2\alpha+6)}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\right.
+Γ(α+1)2Γ(α+2)Γ(α+3)Γ(2α+6)4f(ξ1,η)η4+\displaystyle\quad+\frac{\Gamma(\alpha+1)^{2}\Gamma\left(\alpha^{\prime}+2\right)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+3\right)}{\Gamma\left(2\alpha^{\prime}+6\right)}\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{4}}+
+Γ(α+2)Γ(α+3)Γ(α+2)Γ(α+3)3Γ(2α+6)Γ(2α+6)8f(ξ,η)ξ4η4]\displaystyle\left.+\frac{\Gamma(\alpha+2)\Gamma(\alpha+3)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+2\right)\Gamma\left(\alpha^{\prime}+3\right)}{3\Gamma(2\alpha+6)\Gamma\left(2\alpha^{\prime}+6\right)}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\eta^{4}}\right]

De aici, pentru α=α=0\alpha=\alpha^{\prime}=0, se obține formula de integrare numerică a lui Cavalieri-Simpson pentru două variabile

1+11+1f(x,y)dxdy=19{f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{9}\{f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+f(1,1)+
+4[f(1,0)+f(0,1)+f(1,0)+f(0,1)]+16f(0,0)}\displaystyle+4[f(-1,0)+f(0,-1)+f(1,0)+f(0,1)]+16f(0,0)\}- (38)
145[4f(ξ,η1)ξ4+4f(ξ1,η)δη4+11808f(ξ,η)γ14ξη4]\displaystyle-\frac{1}{45}\left[\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\delta\eta^{4}}+\frac{1}{180}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\gamma_{1}^{4}\xi\partial\eta^{4}}\right]

Într-un caz mai general ne-am ocupat de această formulă în lucrarea [5].
Pentru α=α=12\alpha=\alpha^{\prime}=-\frac{1}{2} formula (37) devine

1+11+1f(x,y)dxdy(1x2)(1y2)=π216{f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}\frac{f(x,y)dxdy}{\sqrt{\left(1-x^{2}\right)\left(1-y^{2}\right)}}=\frac{\pi^{2}}{16}\{f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+f(1,1)+
+2[f(1,0)+f(0,1)+f(1,0)+f(0,1)]+4f(0,0)}\displaystyle+2[f(-1,0)+f(0,-1)+f(1,0)+f(0,1)]+4f(0,0)\}- (39)
π2192[4f(ξ,γ1)ξ4+4f(ξ1,η)η4+11928f(ξ,η)ξ4η4]\displaystyle-\frac{\pi^{2}}{192}\left[\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\gamma_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{4}}+\frac{1}{192}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\eta^{4}}\right]
  1. 12.

    In cazul p(x,y)=1,A(x)=1x2,B(y)=1y2,n=m=2p(x,y)=1,A(x)=1-x^{2},B(y)=1-y^{2},n=m=2 și n=m=3n=m=3 se obțin următoarele formule de cubatură de grad de exactitate (5,5)(5,5), respectiv (7,7)(7,7)

1+11+1f(x,y)dxdy=136{f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{36}\{f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+f(1,1)+
+5[f((1,15)+f(15,1)+f(1,15)+f(15,1)+\displaystyle\quad+5\left[f\left(\left(-1,-\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},-1\right)+f\left(-1,\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},1\right)+\right.\right.
+f(1,15)+f(15,1)+f(1,15)+f(15,1)]+\displaystyle\left.\quad+f\left(1,-\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},1\right)+f\left(1,\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},1\right)\right]+ (40)
+25[f(15,15)+f(15,15)+f(15,15)+f(15,15)]}\displaystyle\left.+25\left[f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},-\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},-\frac{1}{\sqrt{5}}\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},\frac{1}{\sqrt{5}}\right)\right]\right\}-
423625[6f(ξ,η1)ξ6+6f(ξ1,η)η6+12362512f(ξ,η)ξ6η6],\displaystyle\quad-\frac{4}{23625}\left[\frac{\partial^{6}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{6}}+\frac{\partial^{6}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{6}}+\frac{1}{23625}\frac{\partial^{12}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{6}\partial\eta^{6}}\right],
1+11+1f(x,y)dxdy=18100{81[f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{8100}\{81[f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+
+f(1,1)]+576f[(1,0)+f(0,1+f(1,0)+f(0,1)]+\displaystyle\quad+f(1,1)]+576f[(-1,0)+f(0,-1+f(1,0)+f(0,1)]+
4096f(0,0)+441[f(1,37)+f(37,1)+f(1,37)+\displaystyle 4096f(0,0)+441\left[f\left(-1,-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{3}{7}},-1\right)+f\left(-1,\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+\right.
+f(37,1)+f(1,37)+f(37,1)+f(1,]37)+\displaystyle\left.\quad+f\left(\sqrt{\frac{3}{7}},-1\right)+f\left(1,-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{3}{7}},1\right)+f(1,]\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+
+f(37,1)|+3136[f(0,37)+f(37,0)+f(0,37)+\displaystyle+f\left(\sqrt{\frac{3}{7}},1\right)\left\lvert\,+3136\left[f\left(0,-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{3}{7}},0\right)+f\left(0,\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+\right.\right. (41)
+f(37,0)]+2401[f(37,37)+f(37,37)+\displaystyle\left.+f\left(\sqrt{\frac{3}{7}},0\right)\right]+2401\left[f\left(-\sqrt{\frac{3}{7}},-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{3}{7}},\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+\right.
+f(37,37)+f(37,37)]}\displaystyle\left.\left.+f\left(\sqrt{\frac{3}{7}},-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{3}{7}},\sqrt{\frac{3}{7}}\right)\right]\right\}-
11389150[8f(ξ,η1)ξ8+8f(ξ1,η)η8+1555660016f(ξ,η)ξ8η8]\displaystyle-\frac{1}{1389150}\left[\frac{\partial^{8}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{8}}+\frac{\partial^{8}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{8}}+\frac{1}{5556600}\frac{\partial^{16}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{8}\partial\eta^{8}}\right]
1+11+1f(x,y)dxdy=1540{9[f(1,1)+f(1,1)+f(1,1)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{540}\{9[f(-1,-1)+f(-1,1)+f(1,-1)+
+f(1,1)]+45[f(15,1)+f(15,1)+f(15,1)+f(15,1)]+\displaystyle+f(1,1)]+5\left[f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},-1\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},-1\right)+f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},1\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},1\right)\right]+
+49[f(1,37)+f(1,37)+f(1,37)+f(1,37)]+\displaystyle+9\left[f\left(-1,-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(1,-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-1,\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(1,\sqrt{\frac{3}{7}}\right)\right]+
+64[f(1,0)+f(1,0)]+320[f(15,0)+f(15,0)]+\displaystyle+4[f(-1,0)+f(1,0)]+20\left[f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},0\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},0\right)\right]+
+245[f(15,37)+f(15,37)+f(15,37)+\displaystyle+45\left[f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},-\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+f\left(-\frac{1}{\sqrt{5}},\sqrt{\frac{3}{7}}\right)+\right.
+f(15,37)]}[4236256f(ξ,r1)ξ6+113891508f(ξ1,η)η8+\displaystyle\left.\left.+f\left(\frac{1}{\sqrt{5}},\sqrt{\frac{3}{7}}\right)\right]\right\}-\left[\frac{4}{23625}\frac{\partial^{6}f\left(\xi,r_{1}\right)}{\partial\xi^{6}}+\frac{1}{1389150}\frac{\partial^{8}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{8}}+\right.
+13281866875014f(ξ,ξ7)ξ6η8].\displaystyle\left.+\frac{1}{32818668750}\frac{\partial^{14}f\left(\xi,\xi^{7}\right)}{\partial\xi^{6}\partial\eta^{8}}\right].

Dacă p(x,y)=1,a=c=1,b=d=1p(x,y)=1,a=c=-1,b=d=1, iar p=q=1p=q=1 sau p=q=2p=q=2, avem formulele de cubatură de gradele de exactitate (3,3)(3,3), respectiv (7,7)(7,7)

1+11+1f(x,y)𝑑x𝑑y=19{36f(0,0)+6[fx2′′(0,0)+fy2′′(0,0)]+fx2y2(4)(0,0)}++130[4f(ξ,η1)ξ4+4f(ξ1,η)η411208f(ξ,η)ξ4η4]1+11+1f(x,y)dxdy=1140625{207936f(0,0)+67032[f(0,57)++f(57,0)+f(0,57)+f(57,0)]+21609[f(57,57)++f(57,57)+f(57,57)+f(57,57)|++9120[fx2′′(0,0)+fy2′′(0,0)]+2940[fx2′′(0,57)+fx2′′(0,57)++fy2′′(57,0)+fy2′′(57,0)]+400fx2y2(0,0)(4)}+11111320[8f(ξ,η1)ξ8++8f(ξ1,η)η181444528016f(ξ,η)ξ8y18].\begin{gathered}\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{9}\left\{36f(0,0)+6\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}(0,0)\right]+f_{x^{2}y^{2}}^{(4)}(0,0)\right\}+\\ +\frac{1}{30}\left[\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{4}}-\frac{1}{120}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\eta^{4}}\right]\\ \int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{140625}\left\{207936f(0,0)+67032\left[f\left(0,-\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+\right.\right.\\ \left.+f\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)+f\left(0,\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)\right]+21609\left[f\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},-\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+\right.\\ \left.+f\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},-\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},\sqrt{\frac{5}{7}}\right)\right\rvert\,+\\ +9120\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}(0,0)\right]+2940\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,-\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,\sqrt{\frac{5}{7}}\right)+\right.\\ \left.\left.+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)\right]+400f_{x^{2}y^{2}(0,0)}^{(4)}\right\}+\frac{1}{1111320}\left[\frac{\partial^{8}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{8}}+\right.\\ \left.+\frac{\partial^{8}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta_{1}^{8}}-\frac{1}{4445280}\frac{\partial^{16}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{8}\partial y_{1}^{8}}\right].\end{gathered}
  1. 14.

    In cazul A(x)=x4,B(y)=y4,n=m=3,a=c=1,b=d=1A(x)=x^{4},B(y)=y^{4},n=m=3,a=c=-1,b=d=1, p(x,y)=1p(x,y)=1, se obține formula de cubatură de gradul de exactitate (9,9)(9,9) următoare

1+11+1f(x,y)dxdy=11297080225{2516025600f(0,0)+548499600[f(0,73)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{-1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{1297080225}\left\{2516025600f(0,0)+548499600\left[f\left(0,-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+\right.\right.
+f(73,0)+f(0,73)+f(73,0)]+119574225[f(73,73)+\displaystyle\left.\quad+f\left(-\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)+f\left(0,\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f\left(\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)\right]+19574225\left[f\left(-\frac{\sqrt{7}}{3},-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+\right.
+f(73,73)+f(73,73)+f(73,73)]+175560000[fx2′′(0,0)+\displaystyle\left.\quad+f\left(-\frac{\sqrt{7}}{3},\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f\left(\frac{\sqrt{7}}{3},-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f\left(\frac{\sqrt{7}}{3},\frac{\sqrt{7}}{3}\right)\right]+75560000\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+\right.
+fy2′′0,0)]+2457840[fx4(4)(0,0)+fy4(4)(0,0)]+12250000fx2y2(4)(0,0)+\displaystyle\left.\left.\quad+f_{y^{2}}^{\prime\prime}0,0\right)\right]+457840\left[f_{x^{4}}^{(4)}(0,0)+f_{y^{4}}^{(4)}(0,0)\right]+2250000f_{x^{2}y^{2}}^{(4)}(0,0)+
+171500[fx2y4(6)(0,0)+fx4y2(6)(0,0]+2401fx4y4(8)(0,0)+\displaystyle\quad+71500\left[f_{x^{2}y^{4}}^{(6)}(0,0)+f_{x^{4}y^{2}}^{(6)}(0,0]+2401f_{x^{4}y^{4}}^{(8)}(0,0)+\right.
+38272500[fx2′′(0,73)+fx2′′(0,73)+fy2′′(73,0)+fy2′′(73,0)]+\displaystyle\quad+8272500\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(-\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)\right]+
+535815[fx4(4)(0,73)+fx4(4)(0,73)+fy4(4)(73,0)+fy4(4)(73,0)]}+\displaystyle\left.\quad+535815\left[f_{x^{4}}^{(4)}\left(0,-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f_{x^{4}}^{(4)}\left(0,\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f_{y^{4}}^{(4)}\left(-\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)+f_{y^{4}}^{(4)}\left(\frac{\sqrt{7}}{3},0\right)\right]\right\}+
+1202078800[𝟏𝟎f(ξ,η1)ξ𝟏𝟎+𝟏𝟎f(ξ1,η)η𝟏𝟎1808315200𝟐𝟎f(ξ,η)ξ𝟏𝟎η𝟏𝟎].\displaystyle\quad+\frac{1}{202078800}\left[\frac{\partial^{\mathbf{10}}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{\mathbf{10}}}+\frac{\partial^{\mathbf{10}}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{\mathbf{10}}}-\frac{1}{808315200}\frac{\partial^{\mathbf{20}}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{\mathbf{10}}\partial\eta^{\mathbf{10}}}\right].
  1. 15.

    Presupunînd că A(x)=x4,B(y)=y4,n=m=3,p(x,y)=ex2y2A(x)=x^{4},B(y)=y^{4},n=m=3,p(x,y)=e^{-x^{2}-y^{2}}, a=c=,b=d=+a=c=-\infty,b=d=+\infty, se ajunge la formula de cubatură de gradul de exactitate (9,9)(9,9) următoare

++ex2y2f(x,y)dxdy=π271063296{247873536f(0,0)+5667840[f(0,\displaystyle\int_{-\infty}^{+\infty}\int_{-\infty}^{+\infty}e^{-x^{2}-y^{2}}f(x,y)dxdy=\frac{\pi}{271063296}\{47873536f(0,0)+667840[f(0,-
72)+f(72,0)+f(0,72)+f(72,0)]+44964864[fx2′′(0,0)+\displaystyle\left.\left.-\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)+f\left(0,\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)\right]+4964864\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+\right.
+fy2′′(0,0)]+2314368[fx4(4)(0,0)+fy4(4)(0,0)]+1028160[fx2′′(0,72)+\displaystyle\left.+f_{y^{2}}^{\prime\prime}(0,0)\right]+314368\left[f_{x^{4}}^{(4)}(0,0)+f_{y^{4}}^{(4)}(0,0)\right]+028160\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,-\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+\right.
+fx2′′(0,72)+fy2′′(72,0)+fy2′′(72,0)]+52920[fx4(4)(0,72)+\displaystyle\left.+f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(-\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)\right]+2920\left[f_{x^{4}}^{(4)}\left(0,-\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+\right.
+fx4(4)(0,72)+fy4(4)(72,0)+fy4(4)(72,0)]+8156736fx2y2(4)(0,0)+\displaystyle\left.+f_{x^{4}}^{(4)}\left(0,\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f_{y^{4}}^{(4)}\left(-\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)+f_{y^{4}}^{(4)}\left(\sqrt{\frac{7}{2}},0\right)\right]+156736f_{x^{2}y^{2}}^{(4)}(0,0)+
+419832[fx2y4(6)(0,0)+fx4y2(6)(0,0)]+21609fx4y4(8)(0,0)+129600[f(72\displaystyle+19832\left[f_{x^{2}y^{4}}^{(6)}(0,0)+f_{x^{4}y^{2}}^{(6)}(0,0)\right]+1609f_{x^{4}y^{4}}^{(8)}(0,0)+29600\left[f\left(-\sqrt{\frac{7}{2}}\right.\right.
72)+f(72,72)+f(72,72)+f72,72)]}+\displaystyle\left.\left.\left.\left.-\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{7}{2}},\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f\left(\sqrt{\frac{7}{2}},-\sqrt{\frac{7}{2}}\right)+f\sqrt{\frac{7}{2}},\sqrt{\frac{7}{2}}\right)\right]\right\}+
+π552960[𝟏𝟎f(ξ,η1)ξ𝟏𝟎+𝟏𝟎f(ξ1,η)η𝟏𝟎1552960𝟐𝟎f(ξ,η2)ξ𝟏𝟎η𝟏𝟎].\displaystyle+\frac{\pi}{552960}\left[\frac{\partial^{\mathbf{10}}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{\mathbf{10}}}+\frac{\partial^{\mathbf{10}}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{\mathbf{10}}}-\frac{1}{552960}\frac{\partial^{\mathbf{20}}f\left(\xi,\eta^{2}\right)}{\partial\xi^{\mathbf{10}}\partial\eta^{\mathbf{10}}}\right].
  1. 16.

    In cazul p(x,y)=1,A(x)=x,B(y)=y4,n=m=3p(x,y)=1,A(x)=x^{\prime},B(y)=y^{4},n=m=3, se obține următoarea formulă de cubatură de gradul de exactitate (7,9)(7,9)

1+1+1+1f(x,y)dxdy=113505625{22872960f(0,0)+4986360[f(0,73)+\displaystyle\int_{-1}^{+1}\int_{+1}^{+1}f(x,y)dxdy=\frac{1}{13505625}\left\{22872960f(0,0)+4986360\left[f\left(0,-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+\right.\right.
+f(0,73]+7373520f(57,0)+f(57,0)+\displaystyle\quad+f\left(0,\frac{\sqrt{7}}{3}\right]+373520\left\lceil f\left(-\frac{\sqrt{5}}{7},0\right)+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)+\right.
+1607445[f(57,73)+f(57,73)+f(57,73)+\displaystyle\quad+607445\left[f\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+\right.
+f(57,73)]+1003200fx2′′(0,0)+1596000fy2′′(0,0)+218700[fx2′′(0\displaystyle\left.+f\left(\sqrt{\frac{5}{7}},\frac{\sqrt{7}}{3}\right)\right]+003200f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+596000f_{y^{2}}^{\prime\prime}(0,0)+18700\left[f_{x^{2}}^{\prime\prime}(0\right.
73)+fx2′′(0,73)]+514500[fy2′′(57,0)+fy2′′(57,0)]+\displaystyle\left.\left.-\frac{\sqrt{7}}{3}\right)+f_{x^{2}}^{\prime\prime}\left(0,\frac{\sqrt{7}}{3}\right)\right]+14500\left[f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)+f_{y^{2}}^{\prime\prime}\left(\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)\right]+
+70000fx2y2(4)(0,0)+22344fy4(4)(0,0)+7203[fy2(4)(57,0)+\displaystyle+0000f_{x^{2}y^{2}}^{(4)}(0,0)+2344f_{y^{4}}^{(4)}(0,0)+203\left[f_{y^{2}}^{(4)}\left(-\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)+\right.
+fy1(4)(57,0)]+980fx2y4(6)(0,0)}+11111320f8(ξ,η1)ξ8+\displaystyle\left.\left.+f_{y^{1}}^{(4)}\left(\sqrt{\frac{5}{7}},0\right)\right]+980f_{x^{2}y^{4}}^{(6)}(0,0)\right\}+\frac{1}{1111320}\frac{\partial f^{8}\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{8}}+
120207880010f(ξ1,η)γ110118681053418720018f(ξ,η)ξ8η110.\displaystyle\frac{1}{202078800}\frac{\partial^{10}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\gamma_{1}^{10}}-\frac{1}{186810534187200}\frac{\partial^{18}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{8}\partial\eta_{1}^{10}}.
  1. 17.

    Formulele de cubatură de la aliniatele 131613-16 sînt de tip Gauss, în sensul că ele folosesc un număr minim de noduri. De pildă ultima formulă, care are gradul de exactitate (7,9)(7,9), are 20 de termeni, în timp ce formula corespunzătoare a lui Cotes, de același grad de exactitate, conține 80 de termeni.

Institutul de calcul al Academiei R.P.R., Filiala Cluj

UNE MÉTHODE DE CONSTRUCTION DES FORMULES DE CUBATURE POUR LES FONCTIONS DE DEUX VARIABLES

RÉSUMÉ

L’auteur étend au cas de deux variables une méthode de construction des formules de quadrature qu’il a exposée dans son travail [1]. Dans le § 1, la formule d’interpolation de Lagrange-Hermite est étendue à deux variables; on a obtenu la formule (7), où le polynôme d’interpolation LN,M(x,y)L_{N,M}(x,y) est donné en (11), tandis que le reste de la formule est donné en (17); pour ce reste la formule (18) est encore donnée où les valeurs ξ\xi et η\eta sont les mêmes dans tous les termes.

Dans le § 2, à l’aide de la formule d’interpolation (7) pour le calcul numérique de l’intégrale double (19), l’auteur obtient la formule de cubature (21). En prenant les racines des polynômes orthogonaux (23) et (24), pour valeurs x1,x2,x_{1},x_{2},\ldots, xnx_{n} et y1,y2,,ymy_{1},y_{2},\ldots,y_{m}, la formule de cubature (21) se réduit à la formule (25), quels que soient les paramètres α1,,αi,β1,,βk\alpha_{1},\ldots,\alpha_{i},\beta_{1},\ldots,\beta_{k}, où in,kmi\leqslant n,k\leqslant m. Pour le calcul des coefficients de cette formule, les formules (26) sont données. Il est démontré que, en prenant i=ni=n et k=mk=m et en considérant le cas limite (28), le reste de la formule de cubature (25) peut être exprimé par la formule (30).

Dans le § 3, l’auteur construit effectivement plusieurs formules de cubature, en partant de la formule générale (25). Il faut surtout mentionner les formules de cubature des alinéas n013n^{0}13 à 16 , qui présentent un degré d’exactitude maximum; elles contiennent quatre fois moins de termes que les formules d’un même degré d’exactitude, mais avec des nœuds pris au hasard.

BIBLIOGRAFIE

  1. 1.

    D. D. Stancu, O metodă pentru construirea de formule de cuadratură de grad inalt de exactitate. Comunicările Acad. R.P.R., 8,4 (1958).

  2. 2.
    • Asupra formulei de interpolare a lui Hermite și a unor aplicatii ale acesteia. Studii și cercetări de matematică, Cluj 8,3-4 (1957).

  3. 3.
    • Consideratii asupra interpolării polinominale a functiilor de mai multe variabile. Bul. Univ. «Babes-Bolyai» din Cluj, Seria Științele naturii, 1,1-1 (1957).

  4. 4.
    • Generalizarea unor formule de interpolare pentru functile de mai multe variabile si unele consideratii asupra formulei de integrare numerică a lui Gauss. Bul. Știinţ. Acad. R.P.R., Secția de stiinte matematice și fizice, 9,2 (1957).

  5. 5.
    • Contribuți la integrarea numerică a functiilor de mai multe variabile. Studii și cercetări matematica, Cluj, 8,1-2 (1957).

1958

Related Posts