Liviu Negrescu
Institutul de Calcul (ICTP, Academia Română)
Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj
Matematicicanul Liviu Negrescu a lucrat între 1960-1968 la Institutul de Calcul (ICTP, Academia Română), iar între 1968-1999 la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj. A realizat primul compilator din România (de tip Fortran II), pentru calculatorul DACICC-200. Este coautor al unuia din manualele de pionierat în informatică pentru licee (1973), şi a elaborat o serie de documentaţii şi cărţi de informatică. In prezent este membru de onoare al Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu“.
Programarea la DACICC-1
In 1960, după absolvirea Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai am fost angajat, în urma repartiţiei, la Institutul de Calcul. Institutul, înfiinţat în 1951 şi condus de către acad. Tiberiu Popoviciu, viza, pe lângă rezultate în matematică, şi construirea de calculatoare electronice. Dealfel, în 1959, aici fusese construit calculatorul experimental MARICA (Maşina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei).
La sosirea mea se lucra la calculatorul DACICC-1 (ce avea să fie finalizat în 1963); numele lui provenea de la acronimul Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj. Calculatorul urma să fie construit pe bază de tranzistori şi memorie cu ferite, o premieră în ţară la acea dată. Eu am fost implicat în elaborarea şi rularea programelor.
Calculatorul avea pentru input două cititoare de bandă perforată (cu 5 piste), unul mecanic şi unul optic. Cel mecanic se baza pe nişte pini, care intrau sau nu în perforaţii (declanşând sau nu contacte electrice); pe lângă faptul că mergea încet, mai şi uza banda, care nu putea fi utilizată decât de câteva ori. Pentru a remedia acest neajuns, inginerul Gheorghe Farkas (care preluase coordonarea construirii calculatorului) a construit un cititor optic performant, care citea 1.000 caractere pe secundă. De obicei, cititorul optic era folosit când se introducea compilatorul, programul sau date numeroase ce se puteau citi rapid. Când programul avea nevoie de unele date în timpul execuţiei, acestea se citeau de la cititorul mecanic.
Output-ul calculatorului era dat de un dispozitiv pentru perforat banda, şi o maşină de scris, adaptată pentru a primi comenzile direct de la calculator. Masina de scris era folosită şi pentru volume mici de date de intrare.