Observaţii asupra primei şi celei de a doua formule de medie a calculului integral

Abstract

 

Autori

T. Popoviciu
Institutul de Calcul

Cuvinte cheie

PDF

Citați articolul în forma

T. Popoviciu, Observaţii asupra primei şi celei de a doua formule de medie a calculului integral, Stud. Cerc. Mat. (Cluj), 11 (1960), pp. 363-370 (in Romanian)

Despre acest articol

Journal

Studii şi cercetări matematice

Publisher Name

Academia Republicii S.R.

Print ISSN

Not available yet.

Online ISSN

Not available yet.

Google Scholar Profile

Referințe

Lucrare in format HTML

Original text
Rate this translation
Your feedback will be used to help improve Google Translate

NOTE PRIVIND PRIMA ȘI A DOUA FORMULĂ PENTRU MEDIA CALCULULUI INTEGRAL

de
TIBERIU POPOVICIU
în Cluj
  1. 1.

    Să luăm în considerare două funcții realef.(x),g(x)f(x), g(x), definită și R-integrabilă pe intervalul finit și închis[are,b](are<b)[a,b](a<b)Dacă desemnăm prinf.¯\bar{f}o medie a valorilor def.(x¯)f(x), prin urmare un număr astfel încât

informațiix[are,b]f.(x)f.¯cinax[are,b]f.(x),\inf_{x\in[a,b]}f(x)\leqq\bar{f}\leqq\sup_{x\in[a,b]}f(x),

avem prima formulă pentru medie

arebf.(x)g(x)dx=f.¯arebg(x)dx\int_{a}^{b}f(x)g(x)dx=\bar{f}\int_{a}^{b}g(x)dx (1)

care este valabil dacăg(x)g(x)nu își schimbă semnul (este constant0\geq 0sau în mod constant0\leqq 0pe[are,b][a,b]) Șif.(x)f(x)este arbitrară.

Se poate demonstra că, sub ipoteza continuității sale, invarianța semnului luig(x)g(x)este, de asemenea, necesară pentru validitatea formulei (1), pentruf.(x)f(x)orice.

Într-adevăr, să presupunem căg(x)g(x)fie continuu și că își schimbă semnul[are,b][a,b]Fără a limita generalitatea, putem presupune că

arebg(x)dx0\int_{a}^{b}g(x)dx\geqslant 0 (2)

(pentru că altfel e suficient să ieig(x)-g(x)în loc deg(x)g(x)) și există atunci un punctx0(are,b)x_{0}\in(a,b)cag(x0)<0g(x_{0})<0Ca urmare a
continuitățiig(x)g(x), dacăε>00este destul de mic pe care îl avemare<x0ε<x0<x0+ε<ba<x_{0}-\varepsilon<x_{0}<x_{0}+\varepsilon<bŞig(x)g(x)este negativă pe intervalul (x0ε,x0+εx_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon).

Acum vom construi o funcțief.*(x)f^{*}(x)oricine ar fi:
11^{\circ}Continuă, pozitivă și cel mult egală cu1pe(x0ε,x0+ε)1\numeoperator{pe}\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right).
22^{\circ}Niciunul pornit[are,x0ε]\left[a,x_{0}-\varepsilon\right]și mai departe[x0+ε,b]\left[x_{0}+\varepsilon,b\right]Funcția
f.*(x)f^{*}(x)OrientulRR-integrabil pe[are,b][a,b]și avem0f.¯*10\leqq\bar{f}^{*}\leqq 1De
exemplu, putem lua
(3)

f.*(x)={1, Pentru x(x0ε,x0+ε),0, Pentru x[are,b](x0ε,x0+ε).f^{*}(x)=\left\{\begin{array}[]{l}1,\text{ pentru }x\in\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right),\\ 0,\text{ pentru }x\in[a,b]-\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right).\end{array}\right.

Dacă încercăm să aplicăm formula (1), luând pentruf.(x)f(x)funcțiaf.*(x)f^{*}(x), avem, ținând cont de (2),

arebf.(x)g(x)dx=x0arex0+bf.*(x)g(x)dx<0,f.¯arebg(x)dx0\int_{a}^{b}f(x)g(x)dx = \int_{x_{0}\rightarrow a}^{x_{0}+b}f^{*}(x)g(x)dx<0,\quad\bar{f} \int_{a}^{b}g(x)dx\geqq 0

Aceasta ne arată că egalitatea (1) este imposibilă.
Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
I. Pentru ca prima formulă a valorii medii (1) să fie adevărată pentru orice funcție continuăg(x)g(x)și pentru orice funcțieRR-integrabilf.(x)f(x)Este necesar și suficient cag(x)g(x)nu schimbă autentificarea[are,b][a,b]2.
Formula integrală (1) corespunde formulei pentru medie „în termeni finiți”

Σeu=1n.areeubeu=are¯Σeu=1n.beu\sum_{i=1}^{n}a_{i}b_{i}=\bar{a} \sum_{i=1}^{n}b_{i} (4)

unde continuările(areeu),(beu)\(a_{i}\right), \(b_{i}\right)sunt reale și

min(are1,are2,,aren.)aremaxim(are1,are2,,aren.)\min\left(a_{1}, a_{2},\ldots, a_{n}\right)\leqq\vec{a}\leqq\max\left(a_{1}, a_{2},\ldots, a_{n}\right)

Ne referim la(c.eu)\left(c_{i}\right)continuarea lan.n.termenic.1,c.2,,c.n.,(n.>1)c_{1}, c_{2}, ..., c_{n}, (n>1)Formula
mediei (4) este adevărată pentru orice secvență(areeu)\left(a_{i}\right)dacă termenii de la 1a urmează(beu)\left(b_{i}\right)sunt de același semn (toate0\geqq 0sau toate0\leq 0).

Este încă ușor de observat că invarianța semnului luibeu¯\overline{b_{i}}este necesar ca formula mediei (4) să fie adevărată pentru orice secvență(areeu)\left(a_{i}\right)Într-adevăr, să presupunem căbeubi}nu toate au același semn. Putem presupune, fără a restricționa generalitatea, căΣeu=1n.beu0\sum_{i=1}^{n}b_{i}\geq 0(pentru că altfel raționăm la fel și despre restul)beu-bi})). Există apoi un indicekkcabk<0b_{k}<0Dacă luăm apoiarek=1,areeu=0a_{k}=1, a_{i}=0, Pentrueuki\neq k, Avem0are¯10\leqq\bar{a}\leqq 1ŞiΣeu=1n.areeubeu=bk<0,are¯ΣL.=1n.beu0\sum_{i=1}^{n}a_{i}b_{i}=b_{k}<0,\bar{a}\sum_{l=1}^{n}b_{i}\geq 0și egalitatea (4) este imposibilă.

Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
I'. Pentru ca formula mediei (4) să fie adevărată pentru fiecare secvență(areeu)\left(a_{i}\right), este necesar și suficient ca termenii șirului (beubi}) au același semn.

Proprietatea I poate fi, în plus, dedusă din proprietatea I' luând limita, ținând cont de definiția integralei R. Fără a intra în detalii suplimentare, să spunem că proprietățile II, III și IV, care urmează, rezultă în același mod, respectiv, din proprietățileII.,al III-lea,IV.\mathrm{II}^{\prime},\mathrm{III}^{\prime},\mathrm{IV}^{\prime}3.
C. BONFERRONI a demonstrat [1] că prima formulă pentru medie (1) este adevărată pentru orice funcție monotonăf.(x)f(x)dacăg(x)g(x)este R-integrabilă și dacă integrala saG.(x)=xg(t)dtG(x) = ∫∫∫xg(t)dtrămâne între0\boldsymbol{0}ŞiG.(b)G(b)Pentrux[are,b]x\in[a,b]Ultima proprietate înseamnă că avem0G.(x)G.(b)0 ≤ G(x) ≤ G(b)Pentrux[are,b]x\in[a,b]resp.G.(b)G.(x)0G(b) ≤ G(x) ≤ 0Pentrux[are,b]x\in[a,b]în funcție de0G.(b)0\leqq G(b)resp.G.(b)0G(b) ≤ 0.

Se poate demonstra în continuare că condiția impusăg(x)g(x)este necesar. Pentru aceasta, să luăm funcția

f.(x)={1, Pentru x[are,λ]0, Pentru x(λ,b]f(x) = \begin{cases}1,&\text{ pentru }x\in[a,\lambda]\\ 0,&\text{ pentru }x\in(\lambda,b]\end{cases}

Sauareλba\leqq\lambda\leqq b(Avemf.(x)=1f(x)=1pe[are,b][a,b]cândλ=b\lambda=bAceastă funcție este monotonă (și, prin urmare, a fortiori, R-integrabilă) și avem0f.¯10\leq\bar{f}\leq 1Formula (1) ne dă apoiG.(λ)=f.¯G.(b)G(λ) = ∫f G(b)Pentruλ[are,b]λ în [a, b], ceea ce demonstrează apartenența.

Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
II. Pentru ca prima formulă pentru medie (1) să fie adevărată pentru orice funcție monotonăf.(x)f(x)Este necesar și suficient ca integralaG.(x)=xg(t)dtG(x) = ∫∫∫xg(t)dt, a funcțieiRR-integrabilg(x)g(x), rămâne între 0 șiG.(b)G(b)Pentrux[are,b]x\in[a,b]
4. C. Bonferroni obține suficiența condiției proprietății II printr-o trecere la limita proprietății corespunzătoare relativ la formula (4).

Dacă luăm în considerare sume parțialeseu=b1+b2++beus_{i} = b_{1} + b_{2} + \ldots + b_{i},eu=1,2,,n.i = 1, 2, ..., na continuării(beu)\left(b_{i}\right), formula mediei (4) este verificată pentru orice secvență monotonă(areeu)\left(a_{i}\right)dacă termenii secvenței(seu)\left(s_{i}\right)rămân (în sensul cel mai larg) între 0 șisn.s_{n}.

Demonstrația lui C. Bonferroni este următoarea. Rețineți că dacăseu,eu=1,2,,n.s_{i},i=1,2,...,nsunt între 0 șisn.,sn.seu,eu=1,2,,n.s_{n},s_{n} - s_{i},i=1,2,...,nsunt, de asemenea, între 0 șisn.s_{n}Am o monotonie a secvenței (areeua_{i}) ne arată,
pe de o parte, căare¯\bar{a}este întreare1a_{1}Şiaren.an}și, pe de altă parte, că folosind formula de transformare a lui Abel, avem

(Σeu=1n.areeubeuaren.sn.)(Σeu=1n.areeubeuare1sn.)==[Σeu=1n.1seu(areeuareeu+1)][Σeu=1n.1(sn.seu)(areeu+1areeu)]0.\begin{gathered}\left(\sum_{i=1}^{n}a_{i}b_{i}-a_{n}s_{n}\right)\left(\sum_{i=1}^{n}a_{i}b_{i}-a_{1}s_{n}\right)=\\ =\left[\sum_{i=1}^{n-1}s_{i}\left(a_{i}-a_{i+1}\right)\right]\left[\sum_{i=1}^{n-1}\left(s_{n}-s_{i}\right)\left(a_{i+1}-a_{i}\right)\right]\leqq 0.\end{gathered}

Formula pentru medie (4) urmează imediat.
Necesitatea condiției rezultă din luarea secvenței monotone(areeu)\left(a_{i}\right), Sauare1=are2==areeu=1,areeu+1=areeu+2==aren.=0a_{1}=a_{2}=\ldots=a_{i}=1, a_{i+1}=a_{i+2}=\ldots=a_{n}=0.

Putem enunța următoarea proprietate
II'. Pentru ca formula mediei (4) să fie adevărată pentru orice secvență monotonă(areeu)\left(a_{i}\right)este necesar și suficient ca termenii secvenței(seu)\left(s_{i}\right)secvențe parțiale ale secvenței(beu)\left(b_{i}\right)rămân între 0 șisn.s_{n}5.
Să luăm acum în considerare a doua formulă pentru medie,
unde

arebf.(x)g(x)dx=g(are)are5f.(x)dx+g(b)ξbf.(x)dx\int_{a}^{b}f(x)g(x)dx = g(a) \int_{a}^{5}f(x)dx + g(b) \int_{\xi}^{b}f(x)dx (5)
areξba\leqq\xi\leqq b

Această formulă este valabilă pentru orice funcțief.(x)f(x)R-integrabil dacă funcțiag(x)g(x)este monoton pe[are,b][a,b].

Să presupunem căg(x)g(x)are o derivată continuăg(x)g^{\prime}(x)pe[are,b][a,b]Putem demonstra apoi că monotonia luig(x)g(x)este necesar pentru ca formula (5) să aibă locf.(x)f(x)orice. Într-adevăr, dacăg(x)g^{\prime}(x)este o funcție continuă și dacă stabilimF(x)=arexf.(t)dtF(x) = ∫_{a}^{x}f(t)dt, Avem

arebf.(x)g(x)dx=F(b)g(b)arebF(x)g(x)dx\int_{a}^{b}f(x)g(x)dx=F(b)g(b)-\int_{a}^{b}F(x)g^{\prime}(x)dx

iar formula (5) devine

arebF(x)g(x)dx=F(ξ)arebg(x)dx\int_{a}^{b}F(x)g^{\prime}(x)dx=F(\xi)\int_{a}^{b}g^{\prime}(x)dx

deci revenim la prima formulă pentru medie(F(ξ)=F¯)(F(\xi) = \bar{F})În cazul nostru ,
monotoniag(x)g(x)pe[are,b][a,b]este echivalent cu faptul că derivatag(x)g^{\prime}(x)nu schimbă autentificarea[are,b][a,b]Necesitatea condiției pe care o avem în minte rezultă ca la nr. 1. Este necesar doar să luăm funcțiag(x)g^{\prime}(x)în loc deg(x)g(x)și pentruF(x)F(x)o funcțief.*(x)f^{*}(x)
Potrivit. Deoarece prin construcțieF(x)F(x)este o parte integrantă, pentru a îndeplini condițiile1,21^{\circ},2^{\circ}de la nr. 1, este suficient, de exemplu, să luăm pentruF(x)F(x)Funcția 1a

f.*(x)={2ε3(xx0+ε)2(x0x+ε2), Pentru x(x0ε,x0],2ε3(xx0ε)2(xx0+ε2), Pentru x(x0,x0+ε),0, Pentru x[are,b](x0ε,x0+ε).f^{*}(x)=\left\{\begin{array}[]{l}\frac{2}{\varepsilon^{3}}\left(x-x_{0}+\varepsilon\right)^{2}\left(x_{0}-x+\frac{\varepsilon}{2}\right),\text{ pour }x\in\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}\right],\\ \frac{2}{\varepsilon^{3}}\left(x-x_{0}-\varepsilon\right)^{2}\left(x-x_{0}+\frac{\varepsilon}{2}\right),\text{ pour }x\in\left(x_{0},x_{0}+\varepsilon\right),\\ 0,\text{ pour }x\in[a,b]-\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right).\end{array}\right.

Mai mult, aceasta echivalează cu a lua pentruf.(x)f(x)funcția

f.(x)={6ε3(x0x)(xx0+ε), Pentru x(x0ε,x0],6ε3(xx0)(xx0ε), Pentru x(x0,x0+ε),0, Pentru x[are,b](x0ε,x0+ε).f(x)=\left\{\begin{array}[]{l}\frac{6}{\varepsilon^{3}}\left(x_{0}-x\right)\left(x-x_{0}+\varepsilon\right),\text{ pour }x\in\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}\right],\\ \frac{6}{\varepsilon^{3}}\left(x-x_{0}\right)\left(x-x_{0}-\varepsilon\right),\text{ pour }x\in\left(x_{0},x_{0}+\varepsilon\right),\\ 0,\text{ pour }x\in[a,b]-\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right).\end{array}\right.

Putem enunța următoarea proprietate:
III. Pentru ca formula mediei (5) să fie adevărată pentru fiecare funcțieg(x)g(x)având o derivată continuă pe[are,b][a,b]și pentru orice funcțief.(x)Rf(x)R-integrabil pe[are,b][a,b]Este necesar și suficient cag(x)g(x)fie monoton pe[are,b][a,b]6.
Formula (5) corespunde, de asemenea, unei formule pentru medie „în termeni finiți”,
under\vec{r}este o valoare medie an.1n-1primii termeni ai șirului (reur_{i}) secvențe parțialereu=are1+are2++areeu,eu=1,2,,n.r_{i}=a_{1}+a_{2}+\ldots+a_{i},\quad i=1,2,\ldots,na continuării (areeua_{i}), DECI

mineu=1,2,,n.1(are1+are2++areeu)r¯maximeu=1,2,,n.1(are1+are2++areeu)\min_{i=1,2,\ldots,n-1}\left(a_{1}+a_{2}+\ldots+a_{i}\right)\leqq\bar{r}\leqq\max_{i=1,2,\ldots,n-1}\left(a_{1}+a_{2}+\ldots+a_{i}\right)

Formula pentru medie (6) este valabilă pentru orice secvență(areeu)\left(a_{i}\right)dacă următoarele(beu)\left(b_{i}\right)este monotonă. Demonstrația este simplă, deoarece dacă observăm că

Σeu=1n.areeubeubn.Σeu=1n.areeu=Σeu=1n.1reu(beubeu+1)\sum_{i=1}^{n}a_{i}b_{i}-b_{n}\sum_{i=1}^{n}a_{i}=\sum_{i=1}^{n-1}r_{i}\left(b_{i}-b_{i+1}\right)

Revenim la prima formulă pentru medie.
Necesitatea monotonității secvenței (beub_{i}), astfel încât (6) rămâne valabilă pentru orice secvență (areeua_{i}), rezultate imediate prin luareaareeu=1,areeu+1=1a_{i}=1,a_{i+1}=-1Şiarek=0a_{k}=0, Pentrukeu,eu+1k\neq i,i+1, succesiv pentrueu=1,2,,n.1i=1,2,\ldots,n-1.

Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
III'. Pentru ca formula mediei (6) să fie adevărată pentru orice secvență:(areeu)\left(a_{i}\right)Este necesar și suficient ca următoarele(beu)\left(b_{i}\right)să fie monotonă.
7. C. Bonferroni, în lucrarea sa citată [1], a demonstrat, de asemenea, că formula mediei (5) este valabilă pentru orice funcțief.(x)f(x)inclusiv completulF(x)=f.(t)dtF(x)=\int f(t)dteste monoton dacăg(x)g(x)rămâne inclus (în sensul cel mai larg): întreg(are)g(a)Şig(b)g(b)Pentrux[are,b]x\in[a,b].

Presupunândg(x)g(x)Dacă acest lucru continuă, condiția enunțată este, de asemenea, necesară. Într-adevăr, să presupunem căg(x)g(x)fie continuăm și hai să luăm pentruf.(x)f(x)funcția (3), undex0x_{0}este un punct de(are,b)(a,b)Şiε\varepsilonun număr pozitiv suficient de mic. Presupunând că formula mediei (5) este verificată, avem una dintre egalitățile
12εxσεx0+εg(x)dx={g(b), Pentru ξx0ε,(ξx0+ε)g(are)+(x0+εξ)g(b)2ε, Pentru ξ(x0ε,x0+ε),g(are), Pentru ξx0+ξ,\frac{1}{2\varepsilon}\int_{x_{\sigma}\varepsilon}^{x_{0}+\varepsilon}g(x)dx=\left\{\begin{array}[]{l}g(b),\text{ pour }\xi\leqq x_{0}-\varepsilon,\\ \frac{\left(\xi-x_{0}+\varepsilon\right)g(a)+\left(x_{0}+\varepsilon-\xi\right)g(b)}{2\varepsilon},\text{ pour }\xi\in\left(x_{0}-\varepsilon,x_{0}+\varepsilon\right),\\ g(a),\text{ pour }\xi\geq x_{0}+\xi,\end{array}\right.
Prin urmare, putem vedea că pentruε\varepsilonpozitiv și destul de mic,
(7)

12εx0εx0+εg(x)dx\frac{1}{2\varepsilon}\int_{x_{0}-\varepsilon}^{x_{0}+\varepsilon}g(x)dx

rămâne întreg(are)g(a)Şig(b)g(b)Dar dacăε0\varepsilon\rightarrow 0, media integrală (7) tinde spreg(x0)g\left(x_{0}\right), care, prin urmare, rămâne și întreg(are)g(a)Şig(b)g(b).

Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
IV. Pentru ca formula valorii medii (5) să fie adevărată pentru orice funcție:f.(x)f(x), inclusiv completarexf.(t)dt\int_{a}^{x}f(t)dteste monotonă, este necesar și suficient ca funcțiag(x)g(x)presupus a fi continuu, rămâne întreg(are)g(a)Şig(b)g(b)Pentrux[are,b]x\in[a,b]8.
Iată din nouC.CBonferroni obține suficiența condiției de proprietate IV prin trecerea la limită.

Formula mediei (6) este verificată pentru orice secvență (areeua_{i}) ai cărui termeni au același semn dacă termenii șirului(beu)\left(b_{i}\right)rămâne întreb1b_{1}Şibn.b_{n}Demonstrația este următoarea. Cândareeua_{i}sunt de același semn șibeub_{i}sunt întreb1b_{1}Şibn.b_{n}, Avem

[Σeu=1n.areeu(beubn.)+(bn.b1)Σeu=1n.1areeu][Σeu=1n.areeu(beubn.)+(bn.b1)are1]==[Σeu=1n.1areeu(beub1)][Σeu=2n.areeu(beubn.)]0\begin{gathered}{\left[\sum_{i=1}^{n}a_{i}\left(b_{i}-b_{n}\right)+\left(b_{n}-b_{1}\right)\sum_{i=1}^{n-1}a_{i}\right]\left[\sum_{i=1}^{n}a_{i}\left(b_{i}-b_{n}\right)+\left(b_{n}-b_{1}\right)a_{1}\right]=}\\ =\left[\sum_{i=1}^{n-1}a_{i}\left(b_{i}-b_{1}\right)\right]\left[\sum_{i=2}^{n}a_{i}\left(b_{i}-b_{n}\right)\right]\leq 0\end{gathered}

Formula pentru medie urmează imediat.

Necesitatea condiției rezultă din luareaareeu=1a_{i}=1Şiarek=0a_{k}=0, Pentrukeuk\neq iAvem atunci0r¯10\leqq\bar{r}\leqq 1și formula (6) ne dăbeu=r¯b1++(1r¯)bn.b_{i}=\bar{r}b_{1}++(1-\bar{r})b_{n}ceea ce arată clar căbeub_{i}este întreb1b_{1}Şibn.b_{n}.

Prin urmare, putem enunța următoarea proprietate:
IV'. Pentru ca formula mediei (6) să fie adevărată pentru fiecare secvență(areeu)\left(a_{i}\right)ai căror termeni au toți același semn, este necesar și suficient cabeub_{i},eu=1,2,,n.i=1,2,\ldots,nrămâne întreb1b_{1}Şibn.b_{n}.

BIBLIOGRAFIE

[1] Bonferroni C., Sulla validità dei teoremi della media nel Calcolo integrale. Boll. A. Mat. Ital., XIII, 225-229 (1934).

Primit la 8 februarie 1960.

1960

Related Posts