Asupra unor formule de medie

Abstract

Autori

Tiberiu Popoviciu
Institutul de Calcul

Cuvinte cheie

?

Citați articolul în forma

 T. Popoviciu, Asupra unor formule de medieRev. Anal. Numer. Teoria Aproximaţiei, 1 (1972), pp. 97-107

PDF

Despre acest articol

Journal

Rev. Anal. Numer. Teoria Aproximaţiei

Publisher Name

Institutul de Calcul

DOI
Print ISSN
Online ISSN

google scholar link

[1] Popoviciu, T., Notes sur les fonctions convexes d’ordre supérieur (IV). Disquisitiones Math. et Physicae, I, 163-171 (1940).
[2] – Notes sur les fonctions convexes d’ordre supérieur (V). Bulletin de l’Acad. Roumaine, XXII, 351-356 (1940).
[3] – Asupra unei generalizäri a formulei de intergrare numerică a lui Gauss. Studii şi Cerc. Ştiințifice, Iaşi, VI, 29-57 (1955).
[4] – Asupra restului in unele formule liniare de aproximare ale analisei. Studil şi Cerc. de Matematicä (Cluj) X, 337-389 (1959).

Paper (preprint) in HTML form

1972 T. Popoviciu, Asupra unor formule de medie, Rev. Anal. Numer. Teoria Aproximaţiei

REVISTA DE ANALIZĂ NUMERICĂ ȘI TEORIA APROXIMAŢIEI Volumul 1, Fascicola 1, 1972, pp. 97-107

ASUPRA UNOR FORMULE DE MEDIE*deTIBERIU POPOVICIU(Cluj)

  1. Formula clasică a creşterilor finite
(1) f ( x 2 ) f ( x 1 ) = ( x 2 x 1 ) f ( ξ ) (1) f x 2 f x 1 = x 2 x 1 f ( ξ ) {:(1)f(x_(2))-f(x_(1))=(x_(2)-x_(1))f^(')(xi):}\begin{equation*} f\left(x_{2}\right)-f\left(x_{1}\right)=\left(x_{2}-x_{1}\right) f^{\prime}(\xi) \tag{1} \end{equation*}(1)f(x2)f(x1)=(x2x1)f(ξ)
are loc dacă f f fff este o funcţie continuă pe intervalul mărginit şi închis [ x 1 , x 2 x 1 , x 2 x_(1),x_(2)x_{1}, x_{2}x1,x2 ] ( x 1 < x 2 ) x 1 < x 2 (x_(1) < x_(2))\left(x_{1}<x_{2}\right)(x1<x2), derivabilă pe intervalul deschis ( x 1 , x 2 x 1 , x 2 x_(1),x_(2)x_{1}, x_{2}x1,x2 ) şi ξ ξ xi\xiξ este un punct convenabil al acestui din urmă interval. Punctul ξ ξ xi\xiξ depinde de funcţia f f fff dar singura indicaţie care se poate da asupra lui, în general, este că apartine intervalului ( x 1 , x 2 x 1 , x 2 x_(1),x_(2)x_{1}, x_{2}x1,x2 ). De altfel, oricare ar fi c ( x 1 , x 2 ) c x 1 , x 2 c in(x_(1),x_(2))c \in\left(x_{1}, x_{2}\right)c(x1,x2), putem construi uşor o funcţie f f fff care îndeplineşte condițiile impuse mai sus pentru valabilitatea formulei (1) și pentru care c c ccc este singura valoare posibilă a lui ξ ξ xi\xiξ. În cazul însă cînd funcţia f f fff aparține unei mulțimi particulare de funcții, pozitia punctului ξ ξ xi\xiξ se poate, în anumite cazuri, preciza mai mult prin existenţa unui astfel de punct într-o anumită submulțime particulară a lui ( x 1 , x 2 x 1 , x 2 x_(1),x_(2)x_{1}, x_{2}x1,x2 ). În cele ce urmează vom examina asemenea probleme pentru formule de medie care generalizează formula (1) a creşterilor finite. 臨
2. Să considerăm o functională liniară (deci aditivă şi omogenă) reală R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f), definită pe o mulţime liniară S S SSS formată din funcții reale și continue f f fff, definite pe un interval dat I I I\mathbf{I}I (de lungime nenulă) a axei reale. Vom presupune totdeauna că S S SSS conține toate polinoamele. Mulțimea S S SSS poate să coincidă cu mulțimea tuturor funcțiilor continue f : I R f : I R f:IrarrRf: \mathbf{I} \rightarrow \mathbf{R}f:IR, dar poate să fie și mai restrînsă. În cele ce urmează, cînd va fi necesar, vom preciza multimea S S SSS şi natura elementelor sale.
Gradul de exactitate al lui R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este un întreg m 1 m 1 m >= -1m \geqq-1m1 astfel că R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) se anulează pe orice polinom de gradul m m mmm dar este diferit de zero pe cel
puțin un polinom de gradul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1. Gradul de exactitate poate să nu existe, dar dacă există el este bine determinat și este caracterizat de proprietatea următoare:
R ( 1 ) = 0 dacă m = 1 , R ( 1 ) = R ( x ) = = R ( x m ) = 0 , R ( x m + 1 ) 0 dacă m 0 . R ( 1 ) = 0  dacă  m = 1 , R ( 1 ) = R ( x ) = = R x m = 0 , R x m + 1 0  dacă  m 0 . {:[R(1)=0" dacă "m=-1","],[R(1)=R(x)=dots=R(x^(m))=0","quad R(x^(m+1))≒0" dacă "m >= 0.]:}\begin{gathered} R(1)=0 \text { dacă } m=-1, \\ R(1)=R(x)=\ldots=R\left(x^{m}\right)=0, \quad R\left(x^{m+1}\right) \fallingdotseq 0 \text { dacă } m \geqq 0 . \end{gathered}R(1)=0 dacă m=1,R(1)=R(x)==R(xm)=0,R(xm+1)0 dacă m0.
Cînd va fi necesar vom preciza încă natura funcționalei liniare R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f). Reamintim definiția simplicitătii funcţionalei liniare R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) :
Functionala liniară R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) se zice de forma simplă dacă există un număr intreg m 1 m 1 m >= -1m \geqq-1m1, independent de functia f f fff, astfel ca pentru orice f S f S f in Sf \in SfS să avem
(2) R ( f ) = K [ ξ 1 , ξ 2 , , ξ m + 2 ; f ] (2) R ( f ) = K ξ 1 , ξ 2 , , ξ m + 2 ; f {:(2)R(f)=K[xi_(1),xi_(2),dots,xi_(m+2);f]:}\begin{equation*} R(f)=K\left[\xi_{1}, \xi_{2}, \ldots, \xi_{m+2} ; f\right] \tag{2} \end{equation*}(2)R(f)=K[ξ1,ξ2,,ξm+2;f]
unde K K KKK este o constantă diferită de zero independentă de functia f f fff şi ξ w ν == 1 , 2 , , m + 2 ξ w ν == 1 , 2 , , m + 2 xi_(w)nu==1,2,dots,m+2\xi_{w} \nu= =1,2, \ldots, m+2ξwν==1,2,,m+2 sînt m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 puncte distincte ale intervalului I I I\mathbf{I}I, depinzînd i n g e n e r a l d e f u n c t i a ^ f i n g e n e r a l d e f u n c t i a ^ f hat(ingeneraldefunctia)f\hat{i n ~ g e n e r a l ~ d e ~ f u n c t i a ~} fin general de functia ^f.
Numărul m m mmm este determinat complet şi este tocmai gradul de exactitate al lui R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f). Avem K = R ( x m + 1 ) K = R x m + 1 K=R(x^(m+1))K=R\left(x^{m+1}\right)K=R(xm+1).
În formula (2) se notează cu [ y 1 , y 2 , , y r ; f ] y 1 , y 2 , , y r ; f [y_(1),y_(2),dots,y_(r);f]\left[y_{1}, y_{2}, \ldots, y_{r} ; f\right][y1,y2,,yr;f] diferența divizată, de ordinul r 1 r 1 r-1r-1r1, a funcției f f fff pe punctele, sau nodurile (distincte sau 11 u 11 u 11 u11 u11u ) y 1 y 1 y_(1)y_{1}y1, y 2 , , y r y 2 , , y r y_(2),dots,y_(r)y_{2}, \ldots, y_{r}y2,,yr.
3. Teoria funcțiilor convexe de ordin superior permite să se găsească diferite criterii de simplicitate ale functionalei liniare R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f). Un astfel de criteriu se poate enunța sub forma următoare:
teorema 1. O conditie necesară și suficientă pentru ca functionala liniară R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f), de grad de exactitate m m mmm, să fie de forma simplă este ca să avem R ( f ) 0 R ( f ) 0 R(f)!=0R(f) \neq 0R(f)0 pentru orice functie f S f S f in Sf \in SfS convexă de ordinul m m mmm.
O funcție f f fff se zice convexă de ordimul m m mmm pe I I I\mathbf{I}I dacă toate diferențele sale divizate [ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f [x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right][x1,x2,,xm+2;f], de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1, pe noduri distincte x 1 x 1 x_(1)x_{1}x1, x 2 , , x m + 2 I x 2 , , x m + 2 I x_(2),dots,x_(m+2)inIx_{2}, \ldots, x_{m+2} \in \mathbf{I}x2,,xm+2I, sînt pozitive. Dacă toate aceste diferente divizate sint nenegative functia se zice neconcava de ordinu m m mmm (pe 1 ). In fine, daca rențele divizate de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 ale functiei f f fff sînt toate nez toate nepozitive, această funcţie se zice concavă respective ordinul m m mmm (pe I). Trecînd de la functia f f fff la functia f f -f-ff, proprietație functilor concave respectiv neconvexe de ordinul m m mmm se deduc, în general, din proprietățile corespunzătoare ale functiilor convexe respectiv neconcave de ordinul m m mmm. O funcţie convexă (concavă) de ordinul m m mmm este un caz particular de funcţie neconcavă (neconvexă) de ordinul m m mmm. Pentru ca o funcție să fie în acelaşi timp neconcavă și neconvexă de ordinul m m mmm este necesar şi
suficient ca toate diferențele sale divizate de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1, pe noduri distincte, să fie egale cu zero. O astfel de functie se numeşte polinomiala de ordinul m m mmm (pe I) şi se reduce 1a un polinom de gradul m m mmm, mai exact la restrîngerea pe I I I\mathbf{I}I a unui polinom de gradul m m mmm.
Să trecem la o schiţare a demonstraţiei teoremei 1 .
Să arătăm întîi că condiția din enunţ este necesară. Să presupunem că functionala liniară R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f), de grad de exactitate m m mmm, este de formă simpla. Fie f S f S f in Sf \in SfS o functie convexă de ordinul m m mmm. Avem atunci formula (2). unde K 0 K 0 K!=0K \neq 0K0. Dar, diferenta divizată din membrul al doilea este pozitivă. Avem deci R ( f ) 0 R ( f ) 0 R(f)!=0R(f) \neq 0R(f)0. deci R ( f ) 0 R ( f ) 0 R(f)!=0R(\mathrm{f}) \neq 0R(f)0.
sacum că conditia din enunt este si suficientă. Să presupunem că R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este de grad de exactitate m m mmm și este diferit de zero pentru f S f S f inSf \in \mathrm{~S}f S convex de ordinul m m mmm. Functia
(3) φ = R ( x m + 1 ) f R ( f ) x m + 1 (3) φ = R x m + 1 f R ( f ) x m + 1 {:(3)varphi=R(x^(m+1))f-R(f)x^(m+1):}\begin{equation*} \varphi=R\left(x^{m+1}\right) f-R(f) x^{m+1} \tag{3} \end{equation*}(3)φ=R(xm+1)fR(f)xm+1
aparține lui S S SSS și un calcul simplu ne arată că avem R ( φ ) = 0 R ( φ ) = 0 R(varphi)=0R(\varphi)=0R(φ)=0. Rezultă că φ φ varphi\varphiφ nu este convex de ordinul m m mmm. Dacă finem seamă de faptul că și - φ φ varphi\varphiφ aparține lui S S SSS și că avem R ( φ ) = R ( φ ) = 0 R ( φ ) = R ( φ ) = 0 R(-varphi)=-R(varphi)=0R(-\varphi)=-R(\varphi)=0R(φ)=R(φ)=0, rezultă că φ φ varphi\varphiφ nu este nici concav de ordinul m m mmm. Există atunci m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 puncte distincte ξ ν I , ν = 1 , 2 , ξ ν I , ν = 1 , 2 , xi_(nu)inI,nu=1,2,dots\xi_{\nu} \in \mathbf{I}, \nu=1,2, \ldotsξνI,ν=1,2,, m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 astfel ca să avem
[ ξ 1 , ξ 2 , , ξ m + 2 ; φ ] = 0 ξ 1 , ξ 2 , , ξ m + 2 ; φ = 0 [xi_(1),xi_(2),dots,xi_(m+2);varphi]=0\left[\xi_{1}, \xi_{2}, \ldots, \xi_{m+2} ; \varphi\right]=0[ξ1,ξ2,,ξm+2;φ]=0
Ținînd seamă de liniaritatea diferenței divizate se deduce dormula (2), unde K = R ( x m + 1 ) = 0 K = R x m + 1 = 0 K=R(x^(m+1))=0K=R\left(x^{m+1}\right)=0K=R(xm+1)=0.
Cu aceasta teorema 1 este demonstrată.
Dacă R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este de gradul de exactitate m m mmm şi este de forma simplă, avem
(4) R ( x m + 1 ) R ( f ) > 0 (4) R x m + 1 R ( f ) > 0 {:(4)R(x^(m+1))R(f) > 0:}\begin{equation*} R\left(x^{m+1}\right) R(f)>0 \tag{4} \end{equation*}(4)R(xm+1)R(f)>0
pentru orice funcţie f S f S f in Sf \in SfS convexă de ordinul m m mmm. Intr-adevăr, x m + 1 x m + 1 x^(m+1)x^{m+1}xm+1 este o funcţie convexă de ordinul m m mmm, deci dacă f f fff este convex de ordinul m m mmm produsul R ( x m + 1 ) R ( f ) R x m + 1 R ( f ) R(x^(m+1))R(f)R\left(x^{m+1}\right) R(f)R(xm+1)R(f) este diferit de zero. Să presupunem că R ( x m + 1 ) R ( f ) < 0 R x m + 1 R ( f ) < 0 R(x^(m+1))R(f) < 0R\left(x^{m+1}\right) R(f)<0R(xm+1)R(f)<0. Atunci functia R ( x m + 1 ) φ = [ R ( x m + 1 ) ] 2 f R ( x m + 1 ) R ( f ) x m + 1 R x m + 1 φ = R x m + 1 2 f R x m + 1 R ( f ) x m + 1 R(x^(m+1))varphi=[R(x^(m+1))]^(2)f-R(x^(m+1))R(f)x^(m+1)R\left(x^{m+1}\right) \varphi=\left[R\left(x^{m+1}\right)\right]^{2} f-R\left(x^{m+1}\right) R(f) x^{m+1}R(xm+1)φ=[R(xm+1)]2fR(xm+1)R(f)xm+1 este (ca sumă a două funcţii convexe) o funcţie convexă de ordinul m m mmm. Insă R ( R ( x m + 1 ) φ ) == R ( x m + 1 ) R ( φ ) = 0 R R x m + 1 φ == R x m + 1 R ( φ ) = 0 R(R(x^(m+1))varphi)==R(x_(m+1))R(varphi)=0R\left(R\left(x^{m+1}\right) \varphi\right)= =R\left(x_{m+1}\right) R(\varphi)=0R(R(xm+1)φ)==R(xm+1)R(φ)=0, ceea ce, pe baza teoremei 1 , este imposibil. Cu aceasta inegalitatea (4) este demonstrată.
In aceleaşi condiţiuni dacă f f fff este o funcţie neconcavă de ordinul m m mmm avem
(5) R ( x m + 1 ) R ( f ) 0 (5) R x m + 1 R ( f ) 0 {:(5)R(x^(m+1))quad R(f) >= 0:}\begin{equation*} R\left(x^{m+1}\right) \quad R(f) \geqq 0 \tag{5} \end{equation*}(5)R(xm+1)R(f)0
Intr-adevăr, pentru orice ε > 0 ε > 0 epsi > 0\varepsilon>0ε>0, functia f + ε x m + 1 f + ε x m + 1 f+epsix^(m+1)f+\varepsilon x^{m+1}f+εxm+1 este convexă de ordinul m m mmm şi avem deci R ( x m + 1 ) R ( f + ε x m + 1 ) = R ( x m + 1 ) R ( f ) + ε [ R ( x m + 1 ) ] 2 > 0 R x m + 1 R f + ε x m + 1 = R x m + 1 R ( f ) + ε R x m + 1 2 > 0 R(x^(m+1))R(f+epsix^(m+1))=R(x^(m+1))R(f)+epsi[R(x^(m+1))]^(2) > 0R\left(x^{m+1}\right) R\left(f+\varepsilon x^{m+1}\right)=R\left(x^{m+1}\right) R(f)+\varepsilon\left[R\left(x^{m+1}\right)\right]^{2}>0R(xm+1)R(f+εxm+1)=R(xm+1)R(f)+ε[R(xm+1)]2>0, de unde, făcînd pe ε ε epsi\varepsilonε să tindă către 0 , se deduce inegalitatea (5).
Pentru proprietățile functiilor convexe de ordin superior, pentru noțiunea de simplicitate a unei functionale liniare et pentru diverse alte proprietăti utilizate in această lucrare se pot consulta lucrarile mele anterioare. De exemplu, lucrarea mea din „Studii și Cercetări", Cluj [4].
Dacă m 0 m 0 m >= 0m \geq 0m0 se poate chiar afirma că punctele ξ , v = 1 , 2 , , m + 2 ξ , v = 1 , 2 , , m + 2 xi,v=1,2,dots,m+2\xi, v=1,2, \ldots, m+2ξ,v=1,2,,m+2 din formula (2) sînt în interiorul intervalului I I I\mathbf{I}I,
Dacă m 0 m 0 m >= 0m \geqq 0m0, dacă R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este de gradul de exactitate m m mmm de formă simplă și dacă f f fff are o derivată f ( m + 1 ) f ( m + 1 ) f^((m+1))f^{(m+1)}f(m+1) de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 pe interiorul lui I I I\mathbf{I}I, avem
(6)
R ( f ) = R ( x m + 1 ) f ( m + 1 ) ( ξ ) ( m + 1 ) ! R ( f ) = R x m + 1 f ( m + 1 ) ( ξ ) ( m + 1 ) ! R(f)=R(x^(m+1))(f^((m+1))(xi))/((m+1)!)R(f)=R\left(x^{m+1}\right) \frac{f^{(m+1)}(\xi)}{(m+1)!}R(f)=R(xm+1)f(m+1)(ξ)(m+1)!
unde ξ ξ xi\xiξ este în interiorul lui I I I\mathbf{I}I.
Formulele (2) și (6) permit, în cazul simplicitătii, să delimităm funcţionala R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) dacă se cunosc delimitări ale diferenţei divizate de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 a funcţiei f f fff, sau ale derivatei sale de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1, presupusă existentă.
4. Să presupunem că funcționala liniară R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este definită pe mulțimea S S SSS a functiilor continue pe I și avînd o derivata f ( m + 1 ) f ( m + 1 ) f^((m+1))f^{(m+1)}f(m+1) de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 pe interiorul us. Presupunem ca m 0 m 0 m >= 0m \geqq 0m0 și că R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este de gradul de exactitate funct dat în interiorul lui I I I\mathbf{I}I, funcţionala
(7) R ( f ) R ( x m + 1 ) f ( m + 1 ) ( ξ ) ( m + 1 ) ! (7) R ( f ) R x m + 1 f ( m + 1 ) ( ξ ) ( m + 1 ) ! {:(7)R(f)-R(x^(m+1))(f^((m+1))(xi))/((m+1)!):}\begin{equation*} R(f)-R\left(x^{m+1}\right) \frac{f^{(m+1)}(\xi)}{(m+1)!} \tag{7} \end{equation*}(7)R(f)R(xm+1)f(m+1)(ξ)(m+1)!
este liniară și se anulează pe orice polinom de gradul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1. Punînd f == x m + 2 f == x m + 2 f==x^(m+2)f= =x^{m+2}f==xm+2 şi ţinînd seama de (6), se vede că există o valoare bine determinată c c ^(c){ }^{c}c (din interic for se anulează pe orice polinom de graul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2. Numărul c c ccc este dat de ecuaţia
(8)
R ( x m + 2 ) ( m + 2 ) R ( x m + 1 ) c = 0 R x m + 2 ( m + 2 ) R x m + 1 c = 0 R(x^(m+2))-(m+2)R(x^(m+1))c=0R\left(x^{m+2}\right)-(m+2) R\left(x^{m+1}\right) c=0R(xm+2)(m+2)R(xm+1)c=0
Avem următoarea
I e m a 1. Pe lîngă ipotezele precedente, funcționala liniară
(9)
R 1 ( f ) = R ( f ) R ( x m + 1 ) f ( m + 1 ) ( c ) ( m + 1 ) ! R 1 ( f ) = R ( f ) R x m + 1 f ( m + 1 ) ( c ) ( m + 1 ) ! R_(1)(f)=R(f)-R(x^(m+1))(f^((m+1))(c))/((m+1)!)R_{1}(f)=R(f)-R\left(x^{m+1}\right) \frac{f^{(m+1)}(c)}{(m+1)!}R1(f)=R(f)R(xm+1)f(m+1)(c)(m+1)!
este definită pe S S SSS şi este de grad de exactitate m + 2 m + 2 m+2m+2m+2.
Este destul să arătăm că R 1 ( x m + 3 ) R 1 x m + 3 R_(1)(x^(m+3))R_{1}\left(x^{m+3}\right)R1(xm+3) nu este egal cu 0 .
Ținind seamă de (8), avem
(10) R ( x m + 1 ) R 1 ( x m + 3 ) = 1 2 ( m + 2 ) [ 2 ( m + 2 ) R ( x m + 1 ) R ( x m + 3 ) ( m + 3 ) R 2 ( x m + 2 ) ] R x m + 1 R 1 x m + 3 = 1 2 ( m + 2 ) 2 ( m + 2 ) R x m + 1 R x m + 3 ( m + 3 ) R 2 x m + 2 R(x^(m+1))R_(1)(x^(m+3))=(1)/(2(m+2))[2(m+2)R(x^(m+1))R(x^(m+3))-(m+3)R^(2)(x^(m+2))]R\left(x^{m+1}\right) R_{1}\left(x^{m+3}\right)=\frac{1}{2(m+2)}\left[2(m+2) R\left(x^{m+1}\right) R\left(x^{m+3}\right)-(m+3) R^{2}\left(x^{m+2}\right)\right]R(xm+1)R1(xm+3)=12(m+2)[2(m+2)R(xm+1)R(xm+3)(m+3)R2(xm+2)].

Dacă punem

(11) P ( x ) = x m + 3 + ( m + 3 ) z x m + 2 + ( m + 2 ) ( m + 3 ) 2 z 2 x m + 1 (11) P ( x ) = x m + 3 + ( m + 3 ) z x m + 2 + ( m + 2 ) ( m + 3 ) 2 z 2 x m + 1 {:(11)P(x)=x^(m+3)+(m+3)zx^(m+2)+((m+2)(m+3))/(2)z^(2)x^(m+1):}\begin{equation*} P(x)=x^{m+3}+(m+3) z x^{m+2}+\frac{(m+2)(m+3)}{2} z^{2} x^{m+1} \tag{11} \end{equation*}(11)P(x)=xm+3+(m+3)zxm+2+(m+2)(m+3)2z2xm+1
unde z z zzz este un parametru independent de x x xxx, avem
P ( m + 1 ) ( x ) = ( m + 3 ) ! 2 ( x + z ) 2 . P ( m + 1 ) ( x ) = ( m + 3 ) ! 2 ( x + z ) 2 . P^((m+1))(x)=((m+3)!)/(2)(x+z)^(2).P^{(m+1)}(x)=\frac{(m+3)!}{2}(x+z)^{2} .P(m+1)(x)=(m+3)!2(x+z)2.
Avem deci P ( m + 1 ) ( x ) > 0 P ( m + 1 ) ( x ) > 0 P^((m+1))(x) > 0P^{(m+1)}(x)>0P(m+1)(x)>0 pentru x z x z x!=-zx \neq-zxz. Rezultă că polinomul (11) este convex de ordinul m m mmm (peste tot). Pe baza inegalităţii (4), avem
R ( x m + 1 ) R ( P ) = = R ( x m + 1 ) [ R ( x m + 3 ) + ( m + 3 ) R ( x m + 2 ) z + ( m + 2 ) ( m + 3 ) 2 R ( x m + 1 ) z 2 ] > 0 R x m + 1 R ( P ) = = R x m + 1 R x m + 3 + ( m + 3 ) R x m + 2 z + ( m + 2 ) ( m + 3 ) 2 R x m + 1 z 2 > 0 {:[R(x^(m+1))R(P)=],[=R(x^(m+1))[R(x^(m+3))+(m+3)R(x^(m+2))z+((m+2)(m+3))/(2)R(x^(m+1))z^(2)] > 0]:}\begin{gathered} R\left(x^{m+1}\right) R(P)= \\ =R\left(x^{m+1}\right)\left[R\left(x^{m+3}\right)+(m+3) R\left(x^{m+2}\right) z+\frac{(m+2)(m+3)}{2} R\left(x^{m+1}\right) z^{2}\right]>0 \end{gathered}R(xm+1)R(P)==R(xm+1)[R(xm+3)+(m+3)R(xm+2)z+(m+2)(m+3)2R(xm+1)z2]>0
oricare ar fi z z zzz. Rezultă că discriminantul acestui trinom de gradul al doilea în z z zzz este negativ, deci că avem
( m + 3 ) [ ( m + 3 ) R 2 ( x m + 2 ) 2 ( m + 2 ) R ( x m + 1 ) R ( x m + 3 ) ] < 0 ( m + 3 ) ( m + 3 ) R 2 x m + 2 2 ( m + 2 ) R x m + 1 R x m + 3 < 0 (m+3)[(m+3)R^(2)(x^(m+2))-2(m+2)R(x^(m+1))R(x^(m+3))] < 0(m+3)\left[(m+3) R^{2}\left(x^{m+2}\right)-2(m+2) R\left(x^{m+1}\right) R\left(x^{m+3}\right)\right]<0(m+3)[(m+3)R2(xm+2)2(m+2)R(xm+1)R(xm+3)]<0
şi egalitatea (10) ne arată că
(12) R ( x m + 1 ) R 1 ( x m + 3 ) > 0 (12) R x m + 1 R 1 x m + 3 > 0 {:(12)R(x^(m+1))R_(1)(x^(m+3)) > 0:}\begin{equation*} R\left(x^{m+1}\right) R_{1}\left(x^{m+3}\right)>0 \tag{12} \end{equation*}(12)R(xm+1)R1(xm+3)>0
Lema 1 rezultă de aici.
Vom vedea mai jos că funcţionala liniară (9) este de forma simplă.
5. Vom presupune acum că intervalul I se reduce la intervalul mărginit și închis [ a , b ] ( a < b ) [ a , b ] ( a < b ) [a,b](a < b)[a, b](a<b)[a,b](a<b) şi că elementele f f fff ale lui S S SSS au o derivată continuă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 pe [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b].
Continuăm să presupunem că m 0 m 0 m >= 0m \geqq 0m0.
Fie atunci R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) o funcţională liniară definită pe S S SSS, de grad de exactitate m m mmm şi de formă simplă. Să considerăm funcţionala liniată (9), numărul c c ccc fiind determinat de ecuatia (8). Avem atunci a < c < b a < c < b a < c < ba<c<ba<c<b.
Avem următoarea
Le m a 2. Pe lîngă ipotezele precedente, dacă există un întreg k , 0 k ≤≦ m + 1 k , 0 k ≤≦ m + 1 k,0 <= k≤≦m+1k, 0 \leq k \leq \leqq m+1k,0k≤≦m+1 astfel ca funcționala liniară R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) să fie mărginită faṭ̆ de norma
(13) y = 0 k max x [ a , b ] | f ( y ) ( x ) | , (13) y = 0 k max x [ a , b ] f ( y ) ( x ) , {:(13)sum_(y=0)^(k)max_(x in[a,b])|f^((y))(x)|",":}\begin{equation*} \sum_{y=0}^{k} \max _{x \in[a, b]}\left|f^{(y)}(x)\right|, \tag{13} \end{equation*}(13)y=0kmaxx[a,b]|f(y)(x)|,
atunci avem
(14) R ( x m + 1 ) R 1 ( f ) 0 (14) R x m + 1 R 1 ( f ) 0 {:(14)R(x^(m+1))R_(1)(f) >= 0:}\begin{equation*} R\left(x^{m+1}\right) R_{1}(f) \geqq 0 \tag{14} \end{equation*}(14)R(xm+1)R1(f)0
pentru orice functie f S f S f in Sf \in SfS neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2.
Fie functiile
φ m + 3 , λ = ( x λ + | x λ | 2 ) m + 2 , φ m + 3 , λ = x λ + | x λ | 2 m + 2 , varphi_(m+3,lambda)=((x-lambda+|x-lambda|)/(2))^(m+2),\varphi_{m+3, \lambda}=\left(\frac{x-\lambda+|x-\lambda|}{2}\right)^{m+2},φm+3,λ=(xλ+|xλ|2)m+2,
unde λ λ lambda\lambdaλ este un parametru independent de x x xxx și cuprins între a a aaa, şi b b bbb.
  • Funcția φ m + 3 , λ φ m + 3 , λ varphi_(m+3,lambda)\varphi_{m+3, \lambda}φm+3,λ aparține lui S S SSS şi este neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 pentru orice λ λ lambda\lambdaλ. Avem
φ m + 3 , λ ( m + 1 ) = ( m + 2 ) ! ( x λ + | x λ | 2 ) = ( m + 2 ) ! φ 2 , λ φ m + 3 , λ ( m + 1 ) = ( m + 2 ) ! x λ + | x λ | 2 = ( m + 2 ) ! φ 2 , λ varphi_(m+3,lambda)^((m+1))=(m+2)!((x-lambda+|x-lambda|)/(2))=(m+2)!varphi_(2,lambda)\varphi_{m+3, \lambda}^{(m+1)}=(m+2)!\left(\frac{x-\lambda+|x-\lambda|}{2}\right)=(m+2)!\varphi_{2, \lambda}φm+3,λ(m+1)=(m+2)!(xλ+|xλ|2)=(m+2)!φ2,λ
Vom demonstra că inegalitatea (14) este verificată pentru această funcfie, deci dacă punem f = φ m + 3 , λ f = φ m + 3 , λ f=varphi_(m+3,lambda)f=\varphi_{m+3, \lambda}f=φm+3,λ. Într-adevăr
R 1 ( φ m + 3 , λ ) = R ( φ m + 3 , λ ) ( m + 2 ) R ( x m + 1 ) φ 2 , λ ( c ) R 1 φ m + 3 , λ = R φ m + 3 , λ ( m + 2 ) R x m + 1 φ 2 , λ ( c ) R_(1)(varphi_(m+3,lambda))=R(varphi_(m+3,lambda))-(m+2)R(x^(m+1))varphi_(2,lambda)(c)R_{1}\left(\varphi_{m+3, \lambda}\right)=R\left(\varphi_{m+3, \lambda}\right)-(m+2) R\left(x^{m+1}\right) \varphi_{2, \lambda}(c)R1(φm+3,λ)=R(φm+3,λ)(m+2)R(xm+1)φ2,λ(c)
și dacă ținem seamă de (8), avem
R 1 ( φ m + 3 , λ ) = { R ( φ m + 3 , λ x m + 2 + ( m + 2 ) λ x m + 1 ) dacă λ c , R ( φ m + 3 , λ ) dacă λ c . R 1 φ m + 3 , λ = R φ m + 3 , λ x m + 2 + ( m + 2 ) λ x m + 1  dacă  λ c , R φ m + 3 , λ  dacă  λ c . R_(1)(varphi_(m+3),lambda)={[R(varphi_(m+3,lambda)-x^(m+2)+(m+2)lambdax^(m+1))" dacă "lambda <= c","],[R(varphi_(m+3),lambda)" dacă "lambda >= c.]:}R_{1}\left(\varphi_{m+3}, \lambda\right)=\left\{\begin{array}{l} R\left(\varphi_{m+3, \lambda}-x^{m+2}+(m+2) \lambda x^{m+1}\right) \text { dacă } \lambda \leqq c, \\ R\left(\varphi_{m+3}, \lambda\right) \text { dacă } \lambda \geqq c . \end{array}\right.R1(φm+3,λ)={R(φm+3,λxm+2+(m+2)λxm+1) dacă λc,R(φm+3,λ) dacă λc.
Dar functiile
φ m 1 3 , λ , φ m + 3 , λ x m + 2 + ( m + 2 ) λ x m + 1 φ m 1 3 , λ , φ m + 3 , λ x m + 2 + ( m + 2 ) λ x m + 1 varphi_(m-1-3,lambda),quadvarphi_(m+3,lambda)-x^(m+2)+(m+2)lambdax^(m+1)\varphi_{m-1-3, \lambda}, \quad \varphi_{m+3, \lambda}-x^{m+2}+(m+2) \lambda x^{m+1}φm13,λ,φm+3,λxm+2+(m+2)λxm+1
sînt neconcave de ordinul m m mmm deoarece derivatele lor de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 sînt respectiv
( m + 2 ) ! ( x λ + | x λ | 2 ) , ( m + 2 ) ! ( | x λ | x + λ 2 ) ( m + 2 ) ! x λ + | x λ | 2 , ( m + 2 ) ! | x λ | x + λ 2 (m+2)!((x-lambda+|x-lambda|)/(2)),quad(m+2)!((|x-lambda|-x+lambda)/(2))(m+2)!\left(\frac{x-\lambda+|x-\lambda|}{2}\right), \quad(m+2)!\left(\frac{|x-\lambda|-x+\lambda}{2}\right)(m+2)!(xλ+|xλ|2),(m+2)!(|xλ|x+λ2)
şi sînt ambele 0 0 >= 0\geqq 00.
Avem deci R ( x m + 1 ) R 1 ( φ m + 3 , λ ) 0 R x m + 1 R 1 φ m + 3 , λ 0 R(x^(m+1))R_(1)(varphi_(m+3),lambda) >= 0R\left(x^{m+1}\right) R_{1}\left(\varphi_{m+3}, \lambda\right) \geqq 0R(xm+1)R1(φm+3,λ)0, și, ţinînd seamă de ( 12 ) , R 1 ( x m + 3 ) R 1 ( φ m + 3 , λ ) 0 ( 12 ) , R 1 x m + 3 R 1 φ m + 3 , λ 0 (12),R_(1)(x^(m+3))R_(1)(varphi_(m+3),lambda) >= 0(12), R_{1}\left(x^{m+3}\right) R_{1}\left(\varphi_{m+3}, \lambda\right) \geqq 0(12),R1(xm+3)R1(φm+3,λ)0 pentru orice λ λ lambda\lambdaλ cuprins intre a a aaa si b b bbb.
Din teorema 15 a lucrării noastre citate [4] rezultă că funcţionala liniară R 1 ( f ) R 1 ( f ) R_(1)(f)R_{1}(f)R1(f) este de forma simplă, deci inegalitatea (14) este adevărată pentru orice funcție f S f S f in Sf \in SfS neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 (si chiar fără egalitate posibilă dacă f f fff este convex de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 ).
Lema 2 este demonstrată.
6. Putem acum demonstra următoarea
teorema 2. Dacă următoarele ipoteze sînt verificate:
  1. m m mmm este un întreg nenegativ.
  2. S S SSS este multimea functiilor f f fff avind o derivată continuă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 pe intervalul mărginit şi închis [ a , b ] , ( a < b ) [ a , b ] , ( a < b ) [a,b],(a < b)[a, b],(a<b)[a,b],(a<b).
  3. R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este o funcțională liniară definită pe S S SSS, de grad de exactitate m, de forma simplă și mărginită faţă de norma (13) pentru un anumit întreg k k kkk astfel ca 0 k m + 1 0 k m + 1 0 <= k <= m+10 \leqq k \leqq m+10km+1.
  4. c c ccc este punctul determinat de ecuatia (8) (Avem atunci a < c < b a < c < b a < c < ba<c<ba<c<b ).
  5. Functia f f fff verifică una din următoarele 4 proprietăți:
    A. este neconcavă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 și neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2,
    B. este neconvexă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 și neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2,
    C. este neconcavă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 şi neconvexă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2.
    D. este neconvexă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 și neconvexă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2, atunci formula mediei (6) este verificată, în cazurile A si D, de cel puțin un punct ξ ξ xi\xiξ al intervalului [ c , b ] [ c , b ] [c,b][c, b][c,b] si i n ^ i n ^ hat(in)\hat{i n}in^ cazurile B si C , de cel putin un punct ξ ξ xi\xiξ al intervalului [ a , c ] [ a , c ] [a,c][a, c][a,c].
Este suficient să facem demonstraţia în cazul A. În acest caz funcția
(15) g ( x ) = R ( x ˙ ± 4 m + 1 ) [ R ( f ) R ( x m + 1 ) f m + 1 ( x ) ( m + 1 ) ! ] (15) g ( x ) = R x ˙ ± 4 m + 1 R ( f ) R x m + 1 f m + 1 ( x ) ( m + 1 ) ! {:(15)g(x)=R(x^(˙)_(+-4)^(m+1))[R(f)-R(x^(m+1))(f^(m+1)(x))/((m+1)!)]:}\begin{equation*} g(x)=R\left(\dot{x}_{ \pm 4}^{m+1}\right)\left[R(f)-R\left(x^{m+1}\right) \frac{f^{m+1}(x)}{(m+1)!}\right] \tag{15} \end{equation*}(15)g(x)=R(x˙±4m+1)[R(f)R(xm+1)fm+1(x)(m+1)!]
este necrescătoare pe [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b] şi se anulează pe cel puțin un punct din interiorul intervalului [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b]. Avem deci g ( a ) 0 , g ( b ) 0 g ( a ) 0 , g ( b ) 0 g(a) >= 0,g(b) <= 0g(a) \geqq 0, g(b) \leq 0g(a)0,g(b)0, iar din lema 2 rezultă că avem si g ( c ) 0 g ( c ) 0 g(c) >= 0g(c) \geq 0g(c)0. Proprietatea din enuntul teoremei rezultă. Putem observa că punctele ξ ξ xi\xiξ care verifică (6) formează un interval şi proprietatea obtinută însemnează că acest interval are cel puțin un punct comun cù [c b]. Dacă, în particular, functia f f fff este convexă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1, punctul ξ ξ xi\xiξ, din formula (6) este unic si apartine intervalului [ c , b ] [ c , b ] [c,b][c, b][c,b].
de altfel cazurile D, C se deduc respectiv din cazurile A, B trecînd de la funcția f f fff la funcția -f.
7. Ca o primă aplicație avem Gauss,
Consecinta 1. Dacă R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este restul formulei de cuadratură de tip
(16) a b f ( x ) d V ( x ) = v = 1 n λ v f ( x v ) + R ( f ) (16) a b f ( x ) d V ( x ) = v = 1 n λ v f x v + R ( f ) {:(16)int_(a)^(b)f(x)dV(x)=sum_(v=1)^(n)lambda_(v)f(x_(v))+R(f):}\begin{equation*} \int_{a}^{b} f(x) d V(x)=\sum_{v=1}^{n} \lambda_{v} f\left(x_{v}\right)+R(f) \tag{16} \end{equation*}(16)abf(x)dV(x)=v=1nλvf(xv)+R(f)
unde n este un număr natural, V V VVV o functie nedescrescătoare, avînd cel puțin n + 1 n + 1 n+1n+1n+1 puncte de creştere şi f f fff o funcțe care admite o derivată continuă de ordinul 2 n 2 n 2n2 n2n pe intervalul mărginit și închis [ a , b a , b a,ba, ba,b ], formula de medie
R ( f ) = R ( x 2 n ) f ( 2 n ) ( ξ ) ( 2 n ) ! R ( f ) = R x 2 n f ( 2 n ) ( ξ ) ( 2 n ) ! R(f)=R(x^(2n))(f^((2n))(xi))/((2n)!)R(f)=R\left(x^{2 n}\right) \frac{f^{(2 n)}(\xi)}{(2 n)!}R(f)=R(x2n)f(2n)(ξ)(2n)!
este verificată, în cazurile A, D ale teoremei 2, pentru cel putin un punct din intervalul [ c , b ] [ c , b ] [c,b][c, b][c,b] si in cazurile B , C B , C B,C\mathrm{B}, \mathrm{C}B,C ale teoremei 2 , pentru cel putin un punct ξ ξ xi\xiξ al intervalului [ a , c ] [ a , c ] [a,c][a, c][a,c].
Aici s-a pus m = 2 n 1 m = 2 n 1 m=2n-1m=2 n-1m=2n1 și c c ccc este dat de ecuația (8) corespunzătoare.
În formula (16), x v , v = 1 , 2 , , n x v , v = 1 , 2 , , n x_(v),v=1,2,dots,nx_{v}, v=1,2, \ldots, nxv,v=1,2,,n sînt rădăcinile (distincte şi situate în interiorul intervalului [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b] ) ale polinomului ortogonal de gradul n n nnn relativ la distribuția d V ( x ) d V ( x ) dV(x)d V(x)dV(x). Numerile λ v , v = 1 , 2 , , n λ v , v = 1 , 2 , , n lambda_(v),v=1,2,dots,n\lambda_{v}, v=1,2, \ldots, nλv,v=1,2,,n sînt coeficienții (toți > 0 ) > 0 ) > 0)>0)>0) lui Cristoffel corespunzători.
Se poate generaliza această proprietate pentru formule de tip Gauss mai generale, înlocuind membrul întîi al formulei (16) cu o functională iniara şi nenegativa convenabila. Printre acestea sint și acelea studiate de noi într-o lucrare anterioară [3].
8. Ca o altă aplicaţie a teoremei 2 , avem următoarea
Consecinta 2. Dacă funcția f f fff este continuă şi are o derivată de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 continuă pe un interval care contine cele m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 puncte date x v , ν = 1 , 2 , , m + 2 , n u x v , ν = 1 , 2 , , m + 2 , n u x_(v),nu=1,2,dots,m+2,nux_{v}, \nu=1,2, \ldots, m+2, n uxv,ν=1,2,,m+2,nu toate confundate si unde m 0 m 0 m >= 0m \geq 0m0, atunci formula de medie a lui Cauchy,
[ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] = f m + 1 ( ξ ) ( m + 1 ) ! x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f = f m + 1 ( ξ ) ( m + 1 ) ! [x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]=(f_(m+1)(xi))/((m+1)!)\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right]=\frac{f_{m+1}(\xi)}{(m+1)!}[x1,x2,,xm+2;f]=fm+1(ξ)(m+1)!
este verificată, în cazurile A , D A , D A,D\mathrm{A}, \mathrm{D}A,D ale teoremei 2 , pentru cel puțin un punct ξ 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v ξ 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v xi >= (1)/(m+2)sum_(v=1)^(m+2)x_(v)\xi \geqq \frac{1}{m+2} \sum_{v=1}^{m+2} x_{v}ξ1m+2v=1m+2xv, şi în cazurile B, C ale teoremei 2, pentru cel putin un punct ξ 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v ξ 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v xi <= (1)/(m+2)sum_(v=1)^(m+2)x_(v)\xi \leqq \frac{1}{m+2} \sum_{v=1}^{m+2} x_{v}ξ1m+2v=1m+2xv.
Diferenta divizată [ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f [x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right][x1,x2,,xm+2;f] unde nodurile x v , v = 1 , 2 , x v , v = 1 , 2 , x_(v),v=1,2,dotsx_{v}, v=1,2, \ldotsxv,v=1,2,, m + 2 m + 2 m+2m+2m+2 sînt distincte sau n u n u nun unu, este definită ca de obicei.
Se vede că funcţionala liniară R ( f ) = [ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] R ( f ) = x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f R(f)=[x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]R(f)=\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right]R(f)=[x1,x2,,xm+2;f] verifică toate ipotezele din teorema 2 (cu condiția ca punctele x y x y x_(y)x_{\mathrm{y}}xy, să nu fie toate confundate), [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b] fiind un interval care contine toate nodurile x v , v == 1 , 2 , , m + 2 x v , v == 1 , 2 , , m + 2 x_(v),v==1,2,dots,m+2x_{v}, v= =1,2, \ldots, m+2xv,v==1,2,,m+2. In acest caz punctul c c ccc este tocmai media aritmetică 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v 1 m + 2 v = 1 m + 2 x v (1)/(m+2)sum_(v=1)^(m+2)x_(v)\frac{1}{m+2} \sum_{v=1}^{m+2} x_{v}1m+2v=1m+2xv a nodurilor.
Pentru m = 0 m = 0 m=0m=0m=0 se obține proprietățile corespunzătoare relative 1a formula creşterilor finite (1). Este inutil să enunţăm aici aceste proprietăţi.
9. Proprietatea exprimată de consecinta 2 se poate demonstra și direct în felul următor. Pentru fixarea ideiilor să presupunem cǎ sîntem în cazul A, deci că funcția f f fff este neconcavă de ordinul m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 și neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2. Raționînd aşa cum s-a făcut asupra funcției (15) pentru demonstrarea teoremei 2 și utilizînd cîteva formule bine cunoscute asupra difererențelor divizate, avem întîi, presupunînd x 1 x 2 x m + 2 x 1 x 2 x m + 2 x_(1) <= x_(2) <= dots <= x_(m+2)x_{1} \leqq x_{2} \leqq \ldots \leqq x_{m+2}x1x2xm+2,
[ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] f ( m + 1 ) ( x 1 ) ( m + 1 ) ! = = v = 2 m + 2 [ [ x 1 , x 1 , , x 1 , x 2 , x 3 , , x v ; f ] ( x v x 1 ) 0 , m + 4 v [ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] f ( m + 1 ) ( x m + 2 ) ( m + 1 ) ! = = v = 1 m + 1 [ x v , x v + 1 , , x m + 1 , x m + 2 , x m + 2 , , x m + 2 v + 1 ; f ] ( x m + 2 x v ) 0 . x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f f ( m + 1 ) x 1 ( m + 1 ) ! = = v = 2 m + 2 [ x 1 , x 1 , , x 1 , x 2 , x 3 , , x v ; f x v x 1 0 , m + 4 v x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f f ( m + 1 ) x m + 2 ( m + 1 ) ! = = v = 1 m + 1 [ x v , x v + 1 , , x m + 1 , x m + 2 , x m + 2 , , x m + 2 v + 1 ; f ] x m + 2 x v 0 . {:[[x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]-(f^((m+1))(x_(1)))/((m+1)!)=],[=sum_(v=2)^(m+2)[ubrace([x_(1),x_(1),dots,x_(1),x_(2),x_(3),dots,x_(v);f](x_(v)-x_(1)) >= 0,ubrace)_(m+4-v)],[[x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f]-(f^((m+1))(x_(m+2)))/((m+1)!)=],[=-sum_(v=1)^(m+1)[x_(v)","x_(v+1)","dots","x_(m+1)","ubrace(x_(m+2),x_(m+2),dots,x_(m+2)ubrace)_(v+1);f](x_(m+2)-x_(v)) <= 0.]:}\begin{gathered} {\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right]-\frac{f^{(m+1)}\left(x_{1}\right)}{(m+1)!}=} \\ =\sum_{v=2}^{m+2}[\underbrace{\left[x_{1}, x_{1}, \ldots, x_{1}, x_{2}, x_{3}, \ldots, x_{v} ; f\right]\left(x_{v}-x_{1}\right) \geqq 0,}_{m+4-v} \\ {\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right]-\frac{f^{(m+1)}\left(x_{m+2}\right)}{(m+1)!}=} \\ =-\sum_{v=1}^{m+1}[x_{v}, x_{v+1}, \ldots, x_{m+1}, \underbrace{x_{m+2}, x_{m+2}, \ldots, x_{m+2}}_{v+1} ; f]\left(x_{m+2}-x_{v}\right) \leqq 0 . \end{gathered}[x1,x2,,xm+2;f]f(m+1)(x1)(m+1)!==v=2m+2[[x1,x1,,x1,x2,x3,,xv;f](xvx1)0,m+4v[x1,x2,,xm+2;f]f(m+1)(xm+2)(m+1)!==v=1m+1[xv,xv+1,,xm+1,xm+2,xm+2,,xm+2v+1;f](xm+2xv)0.
Aici termenii în care figurează în membrul al doilea diferențe divizate luate pe noduri toate confundate, se suprimă.
Dacă acum funcţia f f fff este neconcavă de ordinul m + 2 m + 2 m+2m+2m+2, avem
[ x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f ] 1 ( m + 1 ) ! f ( m + 1 ) ( x 1 + x 2 + + x m + 3 m + 2 ) , x 1 , x 2 , , x m + 2 ; f 1 ( m + 1 ) ! f ( m + 1 ) x 1 + x 2 + + x m + 3 m + 2 , [x_(1),x_(2),dots,x_(m+2);f] >= (1)/((m+1)!)f^((m+1))((x_(1)+x_(2)+dots+x_(m+3))/(m+2)),\left[x_{1}, x_{2}, \ldots, x_{m+2} ; f\right] \geqq \frac{1}{(m+1)!} f^{(m+1)}\left(\frac{x_{1}+x_{2}+\ldots+x_{m+3}}{m+2}\right),[x1,x2,,xm+2;f]1(m+1)!f(m+1)(x1+x2++xm+3m+2),
aşa cum am demonstrat într-o altă lucrare [2].
Consecinfa 2 rezultă acum imediat.
10. Proprietatea exprimată de consecința 1 rezultă din aceea exprimată de consecinta 2. Intr-adevăr, din nişte formule pe care le-am stabilit altă dată [1], rezultă că restul R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) al formulei lui Gauss (16) diferă numai prin-tr-un factor constant pozitiv de diferenta divizată de ordinul 2 n 2 n 2n2 n2n a funcției f f fff cu nodurile în rădăcinile polinoamelor ortogonale de gradul n n nnn și n + 1 n + 1 n+1n+1n+1.
In unele cazuri se poate proceda şi altfel. Fie, în particular, V = x V = x V=xV=xV=x. Atunci x v , v = 1 , 2 , , n x v , v = 1 , 2 , , n x_(v),v=1,2,dots,nx_{v}, v=1,2, \ldots, nxv,v=1,2,,n sînt tădăcinile polinomului
P n = ν = 1 n ( x x ν ) P n = ν = 1 n x x ν P_(n)=prod_(nu=1)^(n)(x-x_(nu))P_{n}=\prod_{\nu=1}^{n}\left(x-x_{\nu}\right)Pn=ν=1n(xxν)
al lui Legendre de gradul n n nnn (cu cel mai înalt coeficient egal cu 1) relativ la intervalul [ a , b ] [ a , b ] [a,b][a, b][a,b]. Atunci dacă F F FFF este o primitivă a funcţiei f f fff, avem
R ( f ) = F ( b ) F ( a ) v = 1 n λ v F ( x v ) = R ( F ) R ( f ) = F ( b ) F ( a ) v = 1 n λ v F x v = R ( F ) R(f)=F(b)-F(a)-sum_(v=1)^(n)lambda_(v)F^(')(x_(v))=R^(**)(F)R(f)=F(b)-F(a)-\sum_{v=1}^{n} \lambda_{v} F^{\prime}\left(x_{v}\right)=R^{*}(F)R(f)=F(b)F(a)v=1nλvF(xv)=R(F)
Deoarece R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) este o functională liniară de grad de exactitate 2 n 1 2 n 1 2n-12 n-12n1, R ( F ) R ( F ) R^(**)(F)R^{*}(F)R(F) este o functională liniară de grad de exactitate 2 n 2 n 2n2 n2n, deci nut diferă decît prin un factor constant (pozitiv) de diferenta divizată a functiei F F FFF pe nodurile a , b , x v , v = 1 , 2 , , n a , b , x v , v = 1 , 2 , , n a,b,x_(v),v=1,2,dots,na, b, x_{\mathrm{v}}, v=1,2, \ldots, na,b,xv,v=1,2,,n ultimele n n nnn fiind luate fiecare de doua ori. Se vede uşor că
R ( f ) = R ( F ) = ( b a ) P n 2 ( b ) [ a , b , x 1 , x 1 , x 2 , x 2 , , x n , x n ; F ] R ( f ) = R ( F ) = ( b a ) P n 2 ( b ) a , b , x 1 , x 1 , x 2 , x 2 , , x n , x n ; F R(f)=R^(**)(F)=(b-a)P_(n)^(2)(b)[a,b,x_(1),x_(1),x_(2),x_(2),dots,x_(n),x_(n);F]R(f)=R^{*}(F)=(b-a) P_{n}^{2}(b)\left[a, b, x_{1}, x_{1}, x_{2}, x_{2}, \ldots, x_{n}, x_{n} ; F\right]R(f)=R(F)=(ba)Pn2(b)[a,b,x1,x1,x2,x2,,xn,xn;F]
Proprietatea cerută rezultă.

SUR CERTAINES FORMULES DE LA MOYENNE

resumé

R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) est une fonctionnelle linéaire définie sur l'ensemble des fonctions f f fff ayant une dérivée continue d'ordre m + 1 ( m 0 ) m + 1 ( m 0 ) m+1(m >= 0)m+1(m \geq 0)m+1(m0) sur l'intervalle borné et fermé [ a , b ] ( a < b ) [ a , b ] ( a < b ) [a,b](a < b)[a, b](a<b)[a,b](a<b). Si R ( f ) R ( f ) R(f)R(f)R(f) est de degré d'exactitude m m mmm, de la forme simple et est bornée par rapport à une norme de la forme (13), alors la formule de la moyenne (6) est vérifiée pour au moins un point ξ ξ xi\xiξ de [ c , b ] [ c , b ] [c,b][c, b][c,b] respectivement de [ a , c ] [ a , c ] [a,c][a, c][a,c], où c c ccc est le point de ( a , b ) ( a , b ) (a,b)(a, b)(a,b) donné par (8) et suivant que 1a fonction f f fff vérifie en même temps, dans un ordre déterminé par le théorème 2 , des propriétés de non-concavité et de non-convexité d'ordre m + 1 m + 1 m+1m+1m+1 et d'ordre m + 2 m + 2 m+2m+2m+2.
BIBLIOGRAFIE
[1] Popoviciu, T., Notes sur les fonctions convexes d'ordre supérieur (IV). Disquisitiones Math. et Physicae, I, 163-171 (1940).
[2] - Notes sur les fonctions convexes d'ordre supérieur (V). Bulletin de l'Acad. Rou-
[3] maine, XX1, 351-356 (1940). de intergrave numerică a lui Gauss. Studii şi [3] Cerc. Ştiințifice Iasi, VI, 29 57 29 57 29-5729-572957 (1955).
[4] - Asupra restului in unele formule liniare de aproximare ale analizei. Studii și Cerc. de Matematică (Cluj) X, 337-389 (1959).
Primit la 2. XII. 1971.

    • Aceasta lucrare este o versiune puțin modificată a unei lucrări apărute în limba franceză în Spisy prirodov. fak.Univ. J. E. Purkyne v. Brne, 5, 147-156 (1969).
1972

Related Posts

Nu am găsit niciun rezultat.