Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, organizează o conferință omagială dedicată împlinirii a 120 de ani de la nașterea academicianului Tiberiu Popoviciu (1906–1975), fondatorul analizei numerice din România, unul dintre întemeietorii informaticii din România și pionier al industriei IT din Cluj-Napoca.
Tiberiu Popoviciu a fost un savant de talie mondială, care şi-a pus amprenta asupra a trei domenii distincte: matematică (analiză numerică şi teoria aproximării), software şi hardware.
Este considerat de mari matematicieni și istorici ai științei ca “unul dintre cei mai mari matematicieni români” [1], „fără îndoială […] primul mare matematician dat de Transilvania după Janos Bolyai” [1], „ [cel care] a pus bazele analizei numerice din ţară” [2]. „Tiberiu Popoviciu rămâne în matematica noastră printre marile forţe analiste, precum şi matematicianul care a deschis la noi drumul cercetărilor de analiză numerică în stil mare„ [3]. A fost unul dintre fondatorii informaticii din România la Institutul de Calcul pe care l-a creat, unde s-au pus bazele industriei IT din Cluj-Napoca prin dezvoltarea analizei numerice și a științei calculatoarelor (prin calculatorul DACICC-1, România a devenit a 11-a ţară din lume care a construit un calculator cu tranzistori), precum și prin formarea primilor specialişti programatori și ingineri (software şi hardware).
Tiberiu Popoviciu a fost un matematician excepțional cu rezultate de vârf la nivel mondial în analiza matematică, analiza numerică, teoria aproximării, dar şi în algebră (teoria numerelor). Printre contribuțiile sale științifice de mare impact se numără introducerea și studierea funcțiilor B-spline şi cardinal spline (1934, 1941) cu decenii înainte ca acestea să cunoască aplicații pe scară largă în analiza datelor, calcul științific, design industrial, grafică pe calculator, procesare de imagini.
Contribuțiile sale de pionierat au fost recunoscute la cel mai înalt nivel: L.N. Trefethen (Univ. Oxford, Univ. Harvard) l-a inclus în lista “Who invented the great numerical algorithms?” [4], iar C. de Boor, A. Pinkus [5] şi I.J. Schoenberg [6] au descris priorităţile din rezultatele sale.
Un articol al său publicat în 1935 în revista Mathematica (Cluj) a acumulat doar în anii 2015-2025 peste 200 de citări în reviste și conferințe importante din domenii precum inteligență artificială (conferința NeurIPS), rețele neuronale, statistică matematică, algebră liniară, fizică cuantică, calcul cuantic.
Absolvent al Universităţii din Bucureşti (1927) și al École Normale Supérieure din Paris (1928), devine doctor al Université Paris-Sorbonne (1933) cu o teză realizată sub îndrumarea lui Paul Montel. După susţinerea doctoratului, Tiberiu Popoviciu ajunge la Cluj ca secretar al Seminarului de Matematică al Universităţii din Cluj (1933), apoi asistent până în 1936. A fost conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cernăuţi (1936-1940), conferenţiar la Universitatea din Bucureşti (1940-1942), profesor la Universitatea din Iaşi (1942-1946), revenind ca profesor la Universitatea din Cluj în 1946. Devine membru corespondent al Academiei Române în 1948 și membru titular în 1963.
Un adevărat deschizător de drumuri în dezvoltarea științei și tehnologiei din România, Tiberiu Popoviciu a înființat în 1951 Secṭia de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei Române, transformată în 1957 în Institutul de Calcul, unde a format și coordonat echipe de ingineri, fizicieni, matematicieni ṣi tehnicieni cu scopul construirii și folosirii calculatoarelor moderne pentru dezvoltarea științei fundamentale, a calculului științific și a matematicii aplicate. Sub conducerea sa, la Cluj au fost construite primul calculator din România cu tranzistori și memorie internă cu ferite (DACICC-1, 1963) și primul calculator din România cu sistem de operare și compilator (DACICC-200, 1968). De-a lungul anilor, activitatea de cercetare aplicată s-a dovedit deosebit de prolifică, reușind să aducă soluții concrete unor probleme complexe din domenii variate (economie, inginerie, industrie, medicină): până în anul 1975 au fost derulate cu succes peste 100 de contracte cu diverse întreprinderi și instituții.
Tiberiu Popoviciu s-a remarcat nu doar ca om de știință, ci și ca fondator de instituții de cercetare. A pus bazele unor direcții vizionare de cercetare și a format generații întregi de matematicieni și informaticieni, îndrumând peste 20 de doctoranzi de-a lungul carierei sale. A coordonat seminarii de cercetare și a organizat conferințe internaționale care au adus la Cluj nume importante ale matematicii mondiale (J. Dieudonné, P. Erdős, S. M. Nikolskii, A. M. Ostrowski, I. J. Schoenberg; C. Corduneanu, C. Foiaș, A. Haimovici, G. Moisil, M. Nicolescu, etc.). În 1959 a reînființat ca redactor-șef revista Mathematica (Cluj), cu o mare răspândire internațională, fondată în 1929 de Petre Sergescu, în care au publicat matematicieni de renume (E. Cartan, J. Dieudonné, M. Fréchet, J. Hadamard, H. Lebesgue, N. Luzin, P. Montel, E. Picard, W. Sierpinski, V. Volterra etc.) și care fusese suspendată în 1948. Tiberiu Popoviciu a contribuit la fondarea în 1962 a Secției de Mașini de Calcul (Informatică) la Facultatea de Matematică a Universității din Cluj (unde a ținut primele cursuri de limbaje de programare), precum și a liceului de informatică din Cluj în 1971.
Referințe:
https://ictp.acad.ro/istoric
https://ictp.acad.ro/tiberiu-popoviciu-unul-din-fondatorii-informaticii-din-romania
Zoom: The event will be online on Zoom using this access link
or the details below
Meeting ID: 831 7483 1334
Passcode: 026716
[1] C. Iacob, Academician Profesor Tiberiu Popoviciu (1906-1975). Gaz. Mat., 80 (1975) no. 12, 451-453.
[2] M. Nicolescu, ş.a., Activitatea matematică a profesorului Tiberiu Popoviciu – la a 50-a aniversare a zilei de naştere, Stud. Cerc. Mat. (Cluj), 8 (1957) nos. 1-2, pp. 7-19.
[3] G. Şt. Andonie, Istoria matematicii în România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, p. 184.
[4] L.N. Trefethen, Who invented the great numerical algorithms?, https://people.maths.ox.ac.uk/trefethen/inventors25.pdf
[5] C. de Boor, A. Pinkus, The B-spline recurrence relations of Chakalov and of Popoviciu, J. Approx. Theory, 124 (2003), 115-123.
[6] I.J. Schoenberg, On spline interpolation at all integer points of the real axis, Mathematica, 10(33) (1968) no. 1, 151-170.
