Contribuţii la integrarea numerică a funcţiilor de mai multe variabile

Rezumat

Autor(i)

Dimitrie D. Stancu
Universitatea Babeş-Bolyai
Institutul de Calcul, Academia Română

Cuvinte cheie

PDF

Citați articolul în forma

D.D. Stancu, Contribuţii la integrarea numerică a funcţiilor de mai multe variabile, Studii şi Cercet. Matem. (Cluj), 8 (1957) nos. 1–2, pp. 75–101 (in Romanian).

Despre acest articol

Revista

Studii şi cercetări matematice (Cluj)

Editura

Academia Republicii S.R.

DOI
Print ISSN

Not available yet.

Online ISSN

Not available yet.

Profil Google Scholar

Lucrare in format HTML

CONTRIBUTTII LA INTEGRAREA NUMERICĂ A FUNCTYILOR DE MAI MULTE VARIABILE

Comunicare prezentată la ședinţa din 24 septembrie 1956 a Filialei Cluj a Academiei R.P.R.

§ 1. Considerațiuni generale

  1. 1.

    Să notăm eu DD un domeniu din spațiul euclidian ss - dimensional EsE_{s}, cu d​vMdv_{M} un element de volum din DD, cu f​(M)f(M) și K​(M)K(M) două funcții de punctul M=M​(t1,t2,…,tS)M=M\left(t^{1},t^{2},\ldots,t^{S}\right), integrabile în domeniul considerat.

Prin formulă de integrare numerică sau formulă de cubatură se înțelege o formulă de forma

∬…​∫DK​(M)​f​(M)​𝑑vM=∑i=1Nci​f​(Mi)+ρ\iint\ldots\int_{D}K(M)f(M)dv_{M}=\sum_{i=1}^{N}c_{i}f\left(M_{i}\right)+\rho (1)

unde numerele cic_{i} - care se numesc coeficienții formulei - depind numai de nodurile MiM_{i} ale formulei de cubatură, care sînt puncte din D;ρD;\rho este restul acestei formule.

Suma finită din membrul al doilea

J​(f)=∑i=1Nci​f​(Mi)J(f)=\sum_{i=1}^{N}c_{i}f\left(M_{i}\right) (2)

reprezintă o evaluare aproximativă a funcționalei

I​(f)=∬…​∫DK​(M)​f​(M)​𝑑vMI(f)=\iint\ldots\int_{D}K(M)f(M)dv_{M} (3)

unde funcțiunea K​(M)K(M) se presupune că e aleasă odată pentru totdeauna pentru funcționala I​(f)I(f) și că păstrează un semn constant în DD.

Aşadar, o formulă de cubatură este o formulă care permite să se dea o evaluare aproximativă a unei integrale definite dintr-o funcție f​(M)f(M), multiplicată cu o functie pondere K​(M)K(M), printr-o anumită combinație liniară a valorilor funcției f​(M)f(M) pe un număr finit de puncte distincte. Avem și formule
de cubatură în care intervin și valorile derivatelor parțiale ale lui f​(M)f(M) în anumite puncte.

Restul ρ\rho al formulei (1) reprezintă valoarea, dată de, această formulă, a unei funcționale aditive și omogene, pe care, pentru a indica funcția f​(M)f(M), o vom nota de asemenea cu ρ​(f)\rho(f).
2. Vom spune că formula (1) are gradul parțial de exactitate ( n1,n2,…​nsn_{1},n_{2},\ldots n_{s} ). dacă :
a) ρ​(P)=0\rho(P)=0 pentru orice polinom P​(M)P(M) de grad (n1,n2,…,ns)\left(n_{1},n_{2},\ldots,n_{s}\right).
b) ρ​(P)≠0\rho(P)\neq 0 pentru cel puttin un polinom P​(M)P(M) de grad (n1+1\left(n_{1}+1\right., n2+1,…,ns+1)\left.n_{2}+1,\ldots,n_{s}+1\right).
3. Problemele de bază care se pun acum sînt următoarele:
a) A construi formulele de cubatură, adică a determina coeficienții cic_{i} și nodurile MiM_{i}.
b) A da și studia expresia restului acestor formule pentru a putea evalua eroarea care se comite cînd pentru I​(f)I(f) se ia valoarea aproximativă J​(f)J(f).
Se știe că o metodă generală de construire a formulelor de cubatură constă în a înlocui funcția f​(M)f(M) prin expresia sa dată de o formulă de interpolare.

Dacă presupunem că f​(M)f(M) este dezvoltabilă în seria uniform convergentă în DD

f​(M)=∑i1,…,is=0∞ai1​…​is​(t1)i1​…​(ts)isf(M)=\sum_{i_{1},\ldots,i_{s}=0}^{\infty}a_{i_{1}\ldots i_{s}}\left(t^{1}\right)^{i_{1}}\ldots\left(t^{s}\right)^{i_{s}} (4)

şi punem

Ii1​…​is=∬…​∫DK​(t1,…,ts)​(t1)i1​…​(ts)is​𝑑vMI_{i_{1}\ldots i_{s}}=\iint\ldots\int_{D}K\left(t^{1},\ldots,t^{s}\right)\left(t^{1}\right)^{i_{1}}\ldots\left(t^{s}\right)^{i_{s}}dv_{M}

restul va fi reprezentat de seria

ρ=∑i1,…,is=0∞ai1​…​is​[Ii1​…​is−∑j=1Npj​(tj1)i1​…​(tjs)is],\rho=\sum_{i_{1},\ldots,i_{s}=0}^{\infty}a_{i_{1}\ldots i_{s}}\left[I_{i_{1}\ldots i_{s}}-\sum_{j=1}^{N}p_{j}\left(t_{j}^{1}\right)^{i_{1}}\ldots\left(t_{j}^{s}\right)^{i_{s}}\right], (5)

cantitătile intre parantezele drepte fiind toate indepedente de f​(M)f(M).
Dacă f​(M)f(M) e un polinom de gradul ( n1,n2,…,nsn_{1},n_{2},\ldots,n_{s} ), avem

I​(f)=J​(f)I(f)=J(f)

oricare ar fi coeficienții ai1​…​isa_{i_{1}}\ldots i_{s} pentru care ik≦nk​(k=1,s)i_{k}\leqq n_{k}(k=1,s).
Aceasta ne conduce la următoarele ecuatii

∑j=1Npj​(t1)i1​…​(ts)is=Ii1​…​is\sum_{j=1}^{N}p_{j}\left(t^{1}\right)^{i_{1}}\ldots\left(t^{s}\right)^{i_{s}}=I_{i_{1}\ldots i_{s}}
  1. 4.

    E, firesc să căutăm să mărim precizia formulei de cubatură despre care vorbim, căutînd să determinăm cele s​NsN necunoscute ( ti1,ti2,…,tist_{i}^{1},t_{i}^{2},\ldots,t_{i}^{s} ), i=1,Ni=1,N astfel ca să se anuleze, oricare ar fi functia f​(M)f(M), şi cei s​NsN termeni următori din seria (5), deducînd în acest mods​N\bmod sN ecuații noi de forma

∑j=1Npj​(tj1)i1​…​(tjs)is=Ii1​…​is\sum_{j=1}^{N}p_{j}\left(t_{j}^{1}\right)^{i_{1}}\ldots\left(t_{j}^{s}\right)^{i_{s}}=I_{i_{1}\ldots i_{s}}

În felul acesta se obține în total un sistem de (s+1)​N(s+1)N ecuații cu tot atîtea necunoscute

ci;ti1,ti2,…,tis(i=1,N¯)c_{i};t_{i}^{1},t_{i}^{2},\ldots,t_{i}^{s}\quad(i=\overline{1,N})

Pentru ca problema să fie posibilă va trebui ca sistemul liniar care se obține să fie compatibil și să ne conducă la NN puncte MiM_{i} reale aparținînd domeniului DD și fără să fie situate pe o hipersuprafată de ordinul (n1,n2,…,ns)\left(n_{1},n_{2},\ldots,n_{s}\right) pentru a nu se anula anumiți determinanti care vor interveni la numitorii expresiilor coeficientiilor cic_{\mathrm{i}}.
5. Intr-o lucrare precedentă [3], relativ 1a sistemul de N=(n1+1)​…​…​(ns+1)N=\left(n_{1}+1\right)\ldots\ldots\left(n_{s}+1\right) noduri

Mi1​…​is=Mi1​…​is​(ti11,ti1​i22,…,ti1​…​iss)M_{i_{1}\ldots i_{s}}=M_{i_{1}\ldots i_{s}}\left(t_{i_{1}}^{1},t_{i_{1}i_{2}}^{2},\ldots,t_{i_{1}\ldots i_{s}}^{s}\right) (6)

am dat formula de interpolare

f​(M)=Ln1​n2​…​ns​(M)+Rs​(M)f(M)=L_{n_{1}n_{2}\ldots n_{s}}(M)+R_{s}(M) (7)

unde

Ln1​…​ns​(M)=∑i1=1n1+1…​∑is=1ns+1li11​(t1)​…​li1​…​iss​(ts)​f​(Mi1​…​is)L_{n_{1}\ldots n_{s}}(M)=\sum_{i_{1}=1}^{n_{1}+1}\ldots\sum_{i_{s}=1}^{n_{s}+1}l_{i_{1}}^{1}\left(t^{1}\right)\ldots l_{i_{1}\ldots i_{s}}^{s}\left(t^{s}\right)f\left(M_{i_{1}\ldots i_{s}}\right) (8)

cu

li1​…​ikk​(tk)=ui1​…​ik−1k​(tk)(tk−ti1​…​ikk)​u˙i1​…​ik−1k​(ti1​…​ikk)ui1​…​ik−1k​(tk)=∏ik=1nk+1(tk−ti1​…​ikk)\begin{gathered}l_{i_{1}\ldots i_{k}}^{k}\left(t^{k}\right)=\frac{u_{i_{1}\ldots i_{k-1}}^{k}\left(t^{k}\right)}{\left(t^{k}-t_{i_{1}\ldots i_{k}}^{k}\right)\dot{u}_{i_{1}\ldots i_{k-1}}^{k}\left(t_{i_{1}\ldots i_{k}}^{k}\right)}\\ u_{i_{1}\ldots i_{k-1}}^{k}\left(t^{k}\right)=\prod_{i_{k}=1}^{n_{k}+1}\left(t^{k}-t_{i_{1}\ldots i_{k}}^{k}\right)\end{gathered}

e polinomul de interpolare de gradul ( n1,n2,…,nsn_{1},n_{2},\ldots,n_{s} ) care coincide cu f​(M)f(M) pe nodurile (6):

Restul formulei (7) are expresia

Rs​(M)=∑p=1s∑i1=1n1+1…​∑ip−1=1np−1+1li11​(t1)​…​li1​…​ip−1p−1​(tp−1)​ui1​…​ip−1p​Si1​…​ip−1p,R_{s}(M)=\sum_{p=1}^{s}\sum_{i_{1}=1}^{n_{1}+1}\ldots\sum_{i_{p-1}=1}^{n_{p-1}+1}l_{i_{1}}^{1}\left(t^{1}\right)\ldots l_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p-1}\left(t^{p-1}\right)u_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p}S_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p},

unde

Si1​…​ip−1p=[tp,ti1​…​ip−1​1p,…,ti1​…​ip−1p,np+1;f​(ti11,…,ti1​…​ip−1p−1,tp,…,ts)]S_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p}=\left[t^{p},t_{i_{1}\ldots i_{p-1}1}^{p},\ldots,t_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p},n_{p+1};f\left(t_{i_{1}}^{1},\ldots,t_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p-1},t^{p},\ldots,t^{s}\right)\right]

Aici în membrul drept avem diferența divizată pe nodurile tp,ti1​i2​…​ip−1p,…​…,ti1​i2​…​ip−1​np+1t^{p},t_{i_{1}i_{2}\ldots i_{p-1}}^{p},\ldots\ldots,t_{i_{1}i_{2}\ldots i_{p-1}}n_{p}+1 aplicată variabilei tpt^{p} a funcției

f​(ti11,ti1​i22,…,ti1​…​ip−1p−1,tp,tp+1,…,ts).f\left(t_{i_{1}}^{1},t_{i_{1}i_{2}}^{2},\ldots,t_{i_{1}\ldots i_{p-1}}^{p-1},t^{p},t^{p+1},\ldots,t^{s}\right).
  1. 6.

    Să presupunem că punctele (6) aparțin domeniului DD. Dacă se utilizează formula (7) se obține formula de cubatură

∬…​∫DK​(M)​f​(M)​𝑑vM=∑i1=1n1+1…​∑is=1ns+1Ai1​…​is​t​(Mi1​…​is)+ρs\iint\ldots\int_{D}K(M)f(M)dv_{M}=\sum_{i_{1}=1}^{n_{1}+1}\ldots\sum_{i_{\mathrm{s}}=1}^{n_{s}+1}A_{i_{1}\ldots i_{s}}t\left(M_{i_{1}\ldots i_{s}}\right)+\rho_{s} (9)

unde coeficienții sînt dați de formula

Ai1​…​is=∬…​∫DK​(t1,…,ts)​li11​(t1)​…​li1​…​iss​(ts)​𝑑t1​…​𝑑tsA_{i_{1}\ldots i_{s}}=\iint\ldots\int_{D}K\left(t^{1},\ldots,t^{s}\right)l_{i_{1}}^{1}\left(t^{1}\right)\ldots l_{i_{1}\ldots i_{s}}^{s}\left(t^{s}\right)dt^{1}\ldots dt^{s} (10)

iar restul e dat de

ρs=∬⋯​∫DK​(M)​Rs​(M)​𝑑M\rho_{s}=\iint\cdots\int_{D}K(M)R_{s}(M)dM (11)
  1. 7.

    Exemplu. Considerînd în cazu1 s=2s=2 nodurile

M1​(−a,−b),M2​(−a,−b−c2),M3​(−a,c)\displaystyle M_{1}(-a,-b),M_{2}\left(-a,-\frac{b-c}{2}\right),M_{3}(-a,c)
M4​(0,−b+c2),M6​(0,0),M6​(0,b+c2)\displaystyle M_{4}\left(0,-\frac{b+c}{2}\right),M_{6}(0,0),M_{6}\left(0,\frac{b+c}{2}\right) (12)
M7​(a,−c),M8​(a,b−c2),M9​(a,b)\displaystyle M_{7}(a,-c),M_{8}\left(a,\frac{b-c}{2}\right),M_{9}(a,b)

formula (7) ne conduce la formula de interpolare

f​(x,y)=1a2​(b+c)2​x​(x−a)​(y+b−c2)​(y+b)​f​(−a,c)−\displaystyle f(x,y)=\frac{1}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x-a)\left(y+\frac{b-c}{2}\right)(y+b)f(-a,c)-
−2a2​(b+c)2​x​(x−a)​(y+b)​(y−c)​f​(−a,c−b2)+\displaystyle-\frac{2}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x-a)(y+b)(y-c)f\left(-a,\frac{c-b}{2}\right)+
+1a2​(b+c)2​x​(x−a)​(y−c)​(y+b−c2)​f​(−a,−b)−\displaystyle+\frac{1}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x-a)(y-c)\left(y+\frac{b-c}{2}\right)f(-a,-b)-
−2a2​(b+c)2​(x2−a2)​y​(y+b+c2)​f​(0,b+c2)+\displaystyle-\frac{2}{a^{2}(b+c)^{2}}\left(x^{2}-a^{2}\right)y\left(y+\frac{b+c}{2}\right)f\left(0,\frac{b+c}{2}\right)+
+4a2​(b+c)2​(x2−a2)​[y2−(b+c)24]​f​(0,0)−\displaystyle+\frac{4}{a^{2}(b+c)^{2}}\left(x^{2}-a^{2}\right)\left[y^{2}-\frac{(b+c)^{2}}{4}\right]f(0,0)-
−2a2​(b+c)2​(x2−a2)​(y−b+c2)​y​f​(0,−b+c2)+\displaystyle-\frac{2}{a^{2}(b+c)^{2}}\left(x^{2}-a^{2}\right)\left(y-\frac{b+c}{2}\right)yf\left(0,-\frac{b+c}{2}\right)+ (13)
+1a2​(b+c)2​x​(x+a)​(y+c)​(y−b−c2)​f​(a,b)−\displaystyle+\frac{1}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x+a)(y+c)\left(y-\frac{b-c}{2}\right)f(a,b)-
−2a2​(b+c)2​x​(x+a)​(y−b)​(y+c)​f​(a,b−c2)+\displaystyle-\frac{2}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x+a)(y-b)(y+c)f\left(a,\frac{b-c}{2}\right)+
+1a2​(b+c)2​x​(x+a)​(y−b)​(y−b−c2)​f​(a,−c)+r​(x,y)\displaystyle+\frac{1}{a^{2}(b+c)^{2}}x(x+a)(y-b)\left(y-\frac{b-c}{2}\right)f(a,-c)+r(x,y)

unde restul are expresia

r​(x,y)=x​(x2−a2)​[−a,0,a,x;f​(x,y)]+\displaystyle r(x,y)=x\left(x^{2}-a^{2}\right)[-a,0,a,x;f(x,y)]+
+12​a2​x​(x−a)​(y+b)​(y−c)​(y+b−c2)⋅[c,c−b2,−b,y;f​(a,y)]−\displaystyle+\frac{1}{2a^{2}}x(x-a)(y+b)(y-c)\left(y+\frac{b-c}{2}\right)\cdot\left[c,\frac{c-b}{2},-b,y;f(a,y)\right]-
−1a2​(x2−a2)​y​(y2−(b+c)24)​[b+c2,0,−b+c2,y;f​(0,y)]+\displaystyle-\frac{1}{a^{2}}\left(x^{2}-a^{2}\right)y\left(y^{2}-\frac{(b+c)^{2}}{4}\right)\left[\frac{b+c}{2},0,-\frac{b+c}{2},y;f(0,y)\right]+
+12​a2​x​(x+a)​(y−b)​(y−b−c2)​(y+c)​[b,b−c2,−c,y;f​(−a,y)]\displaystyle+\frac{1}{2a^{2}}x(x+a)(y-b)\left(y-\frac{b-c}{2}\right)(y+c)\left[b,\frac{b-c}{2},-c,y;f(-a,y)\right] (14)

Luînd ca domeniu de integrare paralelogramul DD de vîrfuri

M1​(−a,−b),M3​(−a,c),M7​(a,−c),M9​(a,b)M_{1}(-a,-b),M_{3}(-a,c),M_{7}(a,-c),M_{9}(a,b) (15)

și făcînd K​(x,y)=1K(x,y)=1, formula de cubatură (9) devine

∬Df(x,y)dxdy=a90​(b+c){(22bc−b2−c2)[f(a,b)+f(−a,c)++f(−a,−b)+f(a,−c)]+8(7b2+26bc+7c2)f(0,0)++16(2b2+bc+2c2)[f(0,b+c2)+f(−a,c−b2)++f(0,−b+c2)+f(a,b−c2)]}+ρ′\displaystyle\begin{array}[]{l}\iint_{D}f(x,y)dxdy=\frac{a}{90(b+c)}\left\{\left(22bc-b^{2}-c^{2}\right)[f(a,b)+f(-a,c)+\right.\\ +f(-a,-b)+f(a,-c)]+8\left(7b^{2}+26bc+7c^{2}\right)f(0,0)+\\ +16\left(2b^{2}+bc+2c^{2}\right)\left[f\left(0,\frac{b+c}{2}\right)+f\left(-a,\frac{c-b}{2}\right)+\right.\\ \left.\left.+f\left(0,-\frac{b+c}{2}\right)+f\left(a,\frac{b-c}{2}\right)\right]\right\}+\rho^{\prime}\end{array}
p′=∬Dr​(x,y)​𝑑x​𝑑y\mathrm{p}^{\prime}=\iint_{D}r(x,y)dxdy (17)

Formula de cubatură (16) are gradul parțial de exactitate ( 2,2 ) și gradul global de exactitate egal cu 3.

Dacă facem d=cd=c obținem următoarea formulă de cubatură de grad parțial de exactitate (3,3)(3,3)

∬Df​(x,y)​𝑑x​𝑑y=\displaystyle\iint_{D}f(x,y)dxdy=
=a​b9{f(a,b)+f(−a,b)+f(−a,−b)+f(a,−b)+4[f(0,b)+\displaystyle=\frac{ab}{9}\{f(a,b)+f(-a,b)+f(-a,-b)+f(a,-b)+4[f(0,b)+
+f(−a,0)+f(0,−b)+f(a,0)]+16f(0,0)}+ρ\displaystyle+f(-a,0)+f(0,-b)+f(a,0)]+16f(0,0)\}+\rho (18)

care este tocmai formula clasică a lui Cavalieri-Simpson extinsă la două variabile. Domeniul de integrare DD este în acest caz dreptunghiul definit de inegalitățile

−a≦x≦a,−b≦y≦b-a\leqq x\leqq a,\quad-b\leqq y\leqq b (19)

Restul formulei de cubatură a lui Cavalieri-Simpson e dat de formula

ρ=∬DR​(x,y)​𝑑x​𝑑y\rho=\iint_{D}R(x,y)dxdy (20)

unde

R​(x,y)=x​(x2−a2)​[−a,0,a,x;f​(x,y)]+\displaystyle R(x,y)=x\left(x^{2}-a^{2}\right)[-a,0,a,x;f(x,y)]+
+y​(y2−b2)​[−b,0,b,y;f​(x,y)]−\displaystyle+y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;f(x,y)]- (21)
−x​(x2−a2)​y​(y2−b2)​[−a,0,a,x−b,0,−b,y;f​(x,y)].\displaystyle-x\left(x^{2}-a^{2}\right)y\left(y^{2}-b^{2}\right)\left[\begin{array}[]{l}-a,0,\quad a,x\\ -b,0,-b,y\end{array};f(x,y)\right].
  1. 8.

    In continuare vom căuta să dăm o evaluare a restului (20).

Se observă că putem scrie

ρ=∫−aa∫−bbR(x,y)dxdy=∫−aa{x(x2−a2)[−a,0,a,x;∫−bf(x,y)dy∣−\displaystyle\rho=\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}R(x,y)dxdy=\int_{-a}^{a}\left\{x(x^{2}-a^{2})\left[-a,0,a,x;\int_{-}^{b}f(x,y)dy\mid-\right.\right.
−x(x2−a2)[−a,0,a,x∫−bby(y2−b2)[b,0,−b;f(x,y)]dy∣}dx+(22)\displaystyle-x\left(x^{2}-a^{2}\right)\left[-a,0,a,x\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b;f(x,y)]dy\mid\right\}dx+(22) (22)
+∫−aa∫−bby​(y2−bε)​[−b,0,b,y;f​(x,y)]​𝑑x​𝑑y\displaystyle+\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{\varepsilon}\right)[-b,0,b,y;f(x,y)]dxdy

Utilizînd formula elementară

∫−AAF​(u)​𝑑u=∫0A[F​(t)+F​(−t)]​𝑑t\int_{-A}^{A}F(u)du=\int_{0}^{A}[F(t)+F(-t)]dt (23)

vom putea scrie succesiv

ρ=∫0a{t(t2−a2)[−a,0,a,t,;∫−bbf(t,y)dy]−\rho=\int_{0}^{a}\left\{t\left(t^{2}-a^{2}\right)\left[-a,0,a,t,;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right]-\right.
−t(l2−a2)∣−a,0,a,t;∫−bby(y2−b2)⋅[b,0,−b,y;f(t,y)]dy]−−t(t2−a2)|a,0,−a,t;∫−bbf(t,y)dy|++t(t2−a2)[a,0,−a,−t;∫−bby(y2−b2)[b,0,−b,y;f(t,y)]dy]}dt++∫−aa∫−bby(y2−b2)[−b,0,b,y;/(x,y)]dtdy=∫0at(t2−a2)([−a,0,a,t;∫−bbf(t,y)dy]−[a,0,−a,t;∫−bbf(t,y)dy])−t(t2−a2)([−a,0,a,t;∫−bby(y2;−b2)[b,0,−b,y;f(t,y)]dy]−∣a,0,−a,−t;∫−bby(y2−b2)⋅[b,0,−b,y;/(t,y)]dy])}+∫−aa∫−bby(y2−b2)[−b,0,b,y;f(x,y)]dxdy\begin{gathered}\left.-t\left(l^{2}-a^{2}\right)\mid-a,0,a,t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\cdot[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]-\\ -t\left(t^{2}-a^{2}\right)\left|a,0,-a,t;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right|+\\ \left.+t\left(t^{2}-a^{2}\right)\left[a,0,-a,-t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]\right\}dt+\\ +\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;/(x,y)]dtdy=\int_{0}^{a}t\left(t^{2}-a^{2}\right)([-a,0,a,t;\\ \left.\left.\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right]-\left[a,0,-a,t;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right]\right)-t\left(t^{2}-a^{2}\right)([-a,0,a,t;\\ \left.\int_{-b}^{b}y\left(y^{2};-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]-\mid a,0,-a,-t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\\ \cdot[b,0,-b,y;/(t,y)]dy])\}+\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;f(x,y)]dxdy\end{gathered}

Dar în baza formulei de recurență a diferențelor divizate avem

∣−a,0,a,t;∫−bbf(t,y)dy]−[a,0,−a,−t;∫−bbf(t,y)dy]==2​t​[−a,0,a,t,−t;∫−bbl​(t,y)​𝑑y][−a,0,a,t;∫−bay​(y2−b2)​[b,0,−b,y;f​(t,y)]​𝑑y]−−∣a,0,−a,−t;∫−bby(y2−b2)[b,0,−b,y;f(t,y)]dy]==2​t​[−a,0,a,t,−t;∫−bby​(y2−b2)​[b,0,−b,y;f​(t,y)]​𝑑y]\begin{gathered}\left.\mid-a,0,a,t;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right]-\left[a,0,-a,-t;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right]=\\ =2t\left[-a,0,a,t,-t;\int_{-b}^{b}l(t,y)dy\right]\\ {\left[-a,0,a,t;\int_{-b}^{a}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]-}\\ \left.-\mid a,0,-a,-t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]=\\ =2t\left[-a,0,a,t,-t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\right]\end{gathered}

Cu acestea vom putea scrie în continuare

ρ=2∫0at2(t2−a2){|−a,0,a,t,−t;∫−bbf(t,y)dy|−−{−a,0,a,t,−t;∫−bby(y2−b2)[b,0,−b,y;f(t,y)]dy∣}dt++∫−a′′∫−bby(y2−b−)[−b,0,b,y,;f(x,y)]dxdy\begin{gathered}\rho=2\int_{0}^{a}t^{2}\left(t^{2}-a^{2}\right)\left\{\left|-a,0,a,t,-t;\int_{-b}^{b}f(t,y)dy\right|-\right.\\ -\left\{-a,0,a,t,-t;\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[b,0,-b,y;f(t,y)]dy\mid\right\}dt+\\ +\int_{-a}^{\prime\prime}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{-}\right)[-b,0,b,y,;f(x,y)]dxdy\end{gathered}

6 - Studii și cercetări

Deoarece t2​(t2−a2)t^{2}\left(t^{2}-a^{2}\right) păstrează un semn constant în intervalul de integrare, putem aplica formula mediei și găsim

ρ=2{[−a,0,a,ξ′,−ξ′;∫−bbf(ξ′,y)dy]−[−a,0,a,ξ′,−ξ′∫−bby(y2−b2)[b,0,−b,y;f(ξ′,y)]dy}∫0at2(t2−a2)dt++∫−aa∫−bby(y2−b2)[−b,0,b,y;f]dxdy=−2.2​a54!​15(∫−bb∂4f​(ξ,y)∂ξ4dy−−∫−bby(y2−b2)[b,0,−b,y;∂4f​(ξ,y)∂ξ4]dy)++∫−aa∫−bby​(y2−b2)​[−b,0,b,y;f]​𝑑x​𝑑y=−a590​∫−bb∂4f​(ξ,y)∂ξ4​𝑑y++a590​∫−bby​(y2−b2)​[b,0,−b,y;∂4f​(ξ,y)∂ξ4]​𝑑y++∫−aa∫−bby​(y2−b2)​[−b,0,b,y;f]​𝑑x​𝑑y=−a5​b45​∂4f​(ξ,η1)∂ξ4++∫−bby​(y2−b2)​[−b,0,b,y;∫−aaf​(x,y)​𝑑x+a590​∂4f​(ξ,y)∂ξ4]​𝑑y\begin{gathered}\rho=2\left\{\left[-a,0,a,\xi^{\prime},-\xi^{\prime};\int_{-b}^{b}f\left(\xi^{\prime},y\right)dy\right]-\left[-a,0,a,\xi^{\prime},-\xi^{\prime}\right.\right.\\ \left.\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\left[b,0,-b,y;f\left(\xi^{\prime},y\right)\right]dy\right\}\int_{0}^{a}t^{2}\left(t^{2}-a^{2}\right)dt+\\ +\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;f]dxdy=-\frac{2.2a^{5}}{4!15}\left(\int_{-b}^{b}\frac{\partial^{4}f(\xi,y)}{\partial\xi^{4}}dy-\right.\\ \left.-\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\left[b,0,-b,y;\frac{\partial^{4}f(\xi,y)}{\partial\xi^{4}}\right]dy\right)+\\ +\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;f]dxdy=-\frac{a^{5}}{90}\int_{-b}^{b}\frac{\partial^{4}f(\xi,y)}{\partial\xi^{4}}dy+\\ +\frac{a^{5}}{90}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\left[b,0,-b,y;\frac{\partial^{4}f(\xi,y)}{\partial\xi^{4}}\right]dy+\\ +\int_{-a}^{a}\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)[-b,0,b,y;f]dxdy=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\\ +\int_{-b}^{b}y\left(y^{2}-b^{2}\right)\left[-b,0,b,y;\int_{-a}^{a}f(x,y)dx+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,y)}{\partial\xi^{4}}\right]dy\end{gathered}

Aplicînd iarăşi formula (23), primim succesiv

ρ=−a5​b45∂4f​(ξ,η1)∂ξ4+∫0b(τ(τ2−b2)[−b,0,b,τ;∫−aaf(x,τ)dx+\displaystyle\rho=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\int_{0}^{b}\left(\tau(\tau^{2}-b^{2})\left[-b,0,b,\tau;\int_{-a}^{a}f(x,\tau)dx+\right.\right.
+a590∂4f​(ξ,τ)∂ξ4]−τ(τ2−b2)[b,0,−b,−τ;∫−aaf(x,τ)dx+a590∂4f​(ξ,τ)∂ξ4])dτ=\displaystyle\left.\left.+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,\tau)}{\partial\xi^{4}}\right]-\tau\left(\tau^{2}-b^{2}\right)\left[b,0,-b,-\tau;\int_{-a}^{a}f(x,\tau)dx+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,\tau)}{\partial\xi^{4}}\right]\right)d\tau=
=−a5​b45∂4f​(ξ,η1)∂ξ4+∫0bτ(τ2−b2)([−b,0,b,τ;∫−aaf(x,τ)dx+\displaystyle=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+\int_{0}^{b}\tau\left(\tau^{2}-b^{2}\right)\left(\left[-b,0,b,\tau;\int_{-a}^{a}f(x,\tau)dx+\right.\right.
+a590∂4f​(ξ,τ)∂ξ4]−[−b,0,b,−τ;∫−aaf(x,τ)dx+a590∂4f​(ξ,τ)∂ξ4])dτ=\displaystyle\left.\left.+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,\tau)}{\partial\xi^{4}}\right]-\left[-b,0,b,-\tau;\int_{-a}^{a}f(x,\tau)dx+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,\tau)}{\partial\xi^{4}}\right]\right)d\tau=
=−a5​b45∂4f​(ξ,η1)∂ξ4+2∫0bτ2(τ2−b2)[−b,0,b,τ,−τ;∫−aaf(x,τ)dz+\displaystyle=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+2\int_{0}^{b}\tau^{2}\left(\tau^{2}-b^{2}\right)\left[-b,0,b,\tau,-\tau;\int_{-a}^{a}f(x,\tau)dz+\right.
+a590∂4f​(ξ,τ)∂ξ4]dτ=−a5​b45∂4f​(ξ,η1)∂ξ4+2[−b,0,b,η′,−η′;∫−aaf(x,η′)dx+\displaystyle\left.+\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f(\xi,\tau)}{\partial\xi^{4}}\right]d\tau=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}+2\left[-b,0,b,\eta^{\prime},-\eta^{\prime};\int_{-a}^{a}f\left(x,\eta^{\prime}\right)dx+\right.
+\displaystyle+ a590∂4f​(ξ,η′)∂ξ4]∫−bbτ2(τ2−b2)dτ=−a5​b45∂4f​(ξ,η1)∂ξ4−\displaystyle\left.\frac{a^{5}}{90}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta^{\prime}\right)}{\partial\xi^{4}}\right]\int_{-b}^{b}\tau^{2}\left(\tau^{2}-b^{2}\right)d\tau=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}-
−4​b515⋅124​∫−aa∂4f​(x,η)∂η4​𝑑x−4​a5​b515⋅24⋅90​∂8f​(ξ,η)∂ξ4​∂η4=\displaystyle-\frac{4b^{5}}{15}\cdot\frac{1}{24}\int_{-a}^{a}\frac{\partial^{4}f(x,\eta)}{\partial\eta^{4}}dx-\frac{4a^{5}b^{5}}{15\cdot 24\cdot 90}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\eta^{4}}=
=−a5​b45​∂4f​(ξ,η1)∂ξ4−a​b545​∂4f​(ξ1,η)∂η4−a5​b5902​∂8f​(ξ,η)∂ξ4​∂η4\displaystyle=-\frac{a^{5}b}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{4}}-\frac{ab^{5}}{45}\frac{\partial^{4}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{4}}-\frac{a^{5}b^{5}}{90^{2}}\frac{\partial^{8}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{4}\partial\eta^{4}}

Dacă introducem o natatie simbolică dată de J. F. Steffensen [6] și mai nou utilizată mult de Ş. E. Mikel a d z e [1]

∂pf​(ξ,η1)∂ξp=Dξp,∂qf​(ξ1,η)∂ηq=Dηq,∂p+qf​(ξ,η)∂ξp​ηq=Dξp​Dξq\frac{\partial^{p}f\left(\xi,\eta_{1}\right)}{\partial\xi^{p}}=D_{\xi}^{p},\frac{\partial^{q}f\left(\xi_{1},\eta\right)}{\partial\eta^{q}}=D_{\eta}^{q},\frac{\partial^{p+q}f(\xi,\eta)}{\partial\xi^{p}\eta^{q}}=D_{\xi}^{p}D_{\xi}^{q} (24)

restul (20) se va scrie în definitiv astfel

ρ=−a​b45​[a4​Dξ4+b4​Dη4+a4​b4180​Dξ4​Dη4]\rho=-\frac{ab}{45}\left[a^{4}D_{\xi}^{4}+b^{4}D_{\eta}^{4}+\frac{a^{4}b^{4}}{180}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}\right] (25)

Observattii. 101^{0}. Restul dat de Ș. E. Mike1adze la pag. 491 a lucrării [1] trebuie rectificat întrucît în loc de factorul 1180\frac{1}{180} care multiplică derivata Dξ4​Dη4D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}, în formula sa figurează 145\frac{1}{45}; această inexactitate provine din formula mai generală care o precede pe aceasta.
202^{0}. Formula (18), cu restul (25) a fost dată în cazul patratului cu centrul în origine şi cu latura unu de către J. F. Steffensen [6], însă fără să se arate că ξ\xi și η\eta care intervin mai sus sînt aceiaşi.

§ 2. Unele formule practice de cubatură pentru integralele ss-uple

  1. 9.

    Pentru formulele pe care le vom da va fi util să introducem un operator SmS_{m} definit astfel

Si​φ​(M)=Si​φ​(t1,…,ti−1,ti,ti+1,…,ts)=\displaystyle S_{i}\varphi(M)=S_{i}\varphi\left(t^{1},\ldots,\mathrm{t}^{i-1},t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{s}\right)= (26)
=φ(t1,…,ti−1,t0i+hiti,ti+1,…,ts)+φ(t1,…,ti−1,t0i−hiti,ti+1,\displaystyle=\varphi\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}+h_{i}t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{s}\right)+\varphi\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}-h_{i}t^{i},t^{i+1},\right.

Oricare sînt numerele naturale i,k,(i<k;i,k≦s)i,k,(i<k;i,k\leqq s), se stabileşte imediat că avem

Si​(Sk​φ)=Sk​(Si​φ)=\displaystyle S_{i}\left(S_{k}\varphi\right)=S_{k}\left(S_{i}\varphi\right)=
φ​(t1,…,ti−1,t0i+hi​ti,ti+1,…,tk−1,t0k+hk​tk,tk+1,…,ts)+\displaystyle\varphi\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}+h_{i}t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{k-1},t_{0}^{k}+h_{k}t^{k},t^{k+1},\ldots,t^{s}\right)+
+φ​(t1,…,ti−1,t0i−hi​ti,ti+1,…,tk−1,t0k+hk​tk,tk+1,…,ts)+\displaystyle+\varphi\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}-h_{i}t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{k-1},t_{0}^{k}+h_{k}t^{k},t^{k+1},\ldots,t^{s}\right)+ (27)
+φ​(t1,…,ti−1,t0i+hi​ti,ti+1,…,tk−1,t0k−hk​tk,tk+1,…,ts)+\displaystyle+\varphi\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}+h_{i}t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{k-1},t_{0}^{k}-h_{k}t^{k},t^{k+1},\ldots,t^{s}\right)+
+ρ​(t1,…,ti−1,t0i−hi​ti,ti+1,…,tk−1,t0k−hk​tk,tk+1,…,ts)\displaystyle+\rho\left(t^{1},\ldots,t^{i-1},t_{0}^{i}-h_{i}t^{i},t^{i+1},\ldots,t^{k-1},t_{0}^{k}-h_{k}t^{k},t^{k+1},\ldots,t^{s}\right)
  1. 10.

    Ne vor si utile dovă lence inportante.

Lema 1. Relativ la iunctia /(M)/(M) si la nodurile Mi1​…​is​(ti11,li22,…,liss)M_{i_{1}\ldots i_{s}}\left(t_{i_{1}}^{1},l_{i_{2}}^{2},\ldots,l_{i_{s}}^{s}\right) a căror coordonată de ordinal ℏ\hbar par urge valorile

t0k−pk​hk,…,t0k−hk,t0k,l0k+hk,…,l0k+pk​hk\displaystyle t_{0}^{k}-p_{k}h_{k},\ldots,t_{0}^{k}-h_{k},t_{0}^{k},l_{0}^{k}+h_{k},\ldots,l_{0}^{k}+p_{k}h_{k} (28)
(k=1,2,…,s)\displaystyle(k=1,2,\ldots,s)

avem formula de interpolare

12s​S1​S2​…​Ss​f​(M)=(−1)NP​U​f​(M0)+\displaystyle\frac{1}{2^{s}}S_{1}S_{2}\ldots S_{s}f(M)=\frac{(-1)^{N}}{P}Uf\left(M_{0}\right)+
+∑i=1sUiPi​∑ji=1pi(−1)N−ji​vjii​(ti)(pi−ji)!​(pi+ji)!​Sji0,ii​f​(M0)+\displaystyle+\sum_{i=1}^{s}\frac{U_{i}}{P_{i}}\sum_{j_{i}=1}^{p_{i}}(-1)^{N-j_{i}}\frac{v_{j_{i}}^{i}\left(t^{i}\right)}{\left(p_{i}-j_{i}\right)!\left(p_{i}+j_{i}\right)!}S_{j_{i}}^{0,i_{i}}f\left(M_{0}\right)+
+∑i=1s−1∑k=2(i<k)sUi,kPi,k​∑ji=1pi∑jk=1pk(−1)N−ji−jk​vi(ti)j​i(pi−ji)!​(pi+ji)!​(pk−jk)!​(pk+jk)!\displaystyle+\sum_{i=1}^{s-1}\sum_{\begin{subarray}{c}k=2\\ (i<k)\end{subarray}}^{s}\frac{U_{i,k}}{P_{i,k}}\sum_{j_{i}=1}^{p_{i}}\sum_{j_{k}=1}^{p_{k}}(-1)^{N-j_{i}-j_{k}}\frac{v^{i}{}_{ji}\left(t^{i}\right)}{\left(p_{i}-j_{i}\right)!\left(p_{i}+j_{i}\right)!\left(p_{k}-j_{k}\right)!\left(p_{k}+j_{k}\right)!} (29)
- ​Sji0,i​Sjk0,k​f​(M​o)\displaystyle\text{ - }S_{j_{i}}^{0,i}S_{j_{k}}^{0,k}f(Mo)
+∑j1=1p1⋯​∑js=1ps(−1)N−j1−⋯−js​v1(l1)j1(p1−j1)!​(p1+j1)!​⋯​vjss​(ls)(ps−js)!​(ps+js)!.\displaystyle+\sum_{j_{1}=1}^{p_{1}}\cdots\sum_{j_{s}=1}^{p_{s}}(-1)^{N-j_{1}-\cdots-j_{s}}\frac{v^{1}{}_{j_{1}}\left(l^{1}\right)}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!}\cdots\frac{v_{j_{s}}^{s}\left(l^{s}\right)}{\left(p_{s}-j_{s}\right)!\left(p_{s}+j_{s}\right)!}.
- ​Sj10,1​…​Sjs0,s​f​(M0)+R12​…​s​(f;M)​,\displaystyle\text{ - }S_{j_{1}}^{0,1}\ldots S_{j_{s}}^{0,s}f\left(M_{0}\right)+R_{12\ldots s}(f;M)\text{, }

unde

{U=u1​(t1)​u2​(t2)​…​us​(ts)Ui=u1​(t1)​…​ui−1​(ti−1)​ui+1​(ti+1)​…​us​(ts)Ui​k=u1​(t1)​…​ui−1​(ti−1)​ui+1​(ti−1)​…​uk−1​(tk−1)​uk+1​(tk+1)​…​us​(ts)U12​⋯​s=1;\displaystyle\left\{\begin{array}[]{l}U=u_{1}\left(t^{1}\right)u_{2}\left(t^{2}\right)\ldots u_{s}\left(t^{s}\right)\\ U_{i}=u_{1}\left(t^{1}\right)\ldots u_{i-1}\left(t^{i-1}\right)u_{i+1}\left(t^{i+1}\right)\ldots u_{s}\left(t^{s}\right)\\ U_{ik}=u_{1}\left(t^{1}\right)\ldots u_{i-1}\left(t^{i-1}\right)u_{i+1}\left(t^{i-1}\right)\ldots u_{k-1}\left(t^{k-1}\right)u_{k+1}\left(t^{k+1}\right)\ldots u_{s}\left(t^{s}\right)\\ U_{12}\cdots s=1;\end{array}\right. (30)
{ui(ti)=[(ti)2−12][(ti)2−22]…[(ti)2−pi]2vj​i(ti)=(ti)2[(ti)2−12]…[(ti)2−(ji−12)][(ti)2−(ii+1)2…[(tj)2−pi]2;\displaystyle\left\{\begin{array}[]{l}u_{i}\left(t^{i}\right)=\left[\left(t^{i}\right)^{2}-1^{2}\right]\left[\left(t^{i}\right)^{2}-2^{2}\right]\ldots\left[\left(t^{i}\right)^{2}-p_{i}{}^{2}\right]\\ v_{ji}\left(t^{i}\right)=\left(t^{i}\right)^{2}\left[\left(t^{i}\right)^{2}-1^{2}\right]\ldots\left[\left(t^{i}\right)^{2}-\left(j_{i}-1^{2}\right)\right]\left[\left(t^{i}\right)^{2}-\left(i_{i}+1\right)^{2}\ldots\left[\left(t^{j}\right)^{2}-p_{i}{}^{2}\right];\right.\end{array}\right.
{P=(p1!)2​(p2!)2​…​(ps!)2Pi=(p1!)2​…​(pi−1!)2​(pi+1!)2​…​(ps!)2Pi​k=(p1!)2​…​(pi−1!)2​(pi+1!)2​…​(pk−1!)2​(pk+1!)2​…​(ps!)2P12​…​s=1;\displaystyle\left\{\begin{array}[]{l}\mathrm{P}=\left(p_{1}!\right)^{2}\left(p_{2}!\right)^{2}\ldots\left(p_{s}!\right)^{2}\\ \mathrm{P}_{i}=\left(p_{1}!\right)^{2}\ldots\left(p_{i-1}!\right)^{2}\left(p_{i+1}!\right)^{2}\ldots\left(p_{s}!\right)^{2}\\ \mathrm{P}_{ik}=\left(p_{1}!\right)^{2}\ldots\left(p_{i-1}!\right)^{2}\left(p_{i+1}!\right)^{2}\ldots\left(p_{k-1}!\right)^{2}\left(p_{k+1}!\right)^{2}\ldots\left(p_{s}!\right)^{2}\\ \mathrm{P}_{12}\ldots s=1;\end{array}\right.
N=p1+p2+…+ps;\displaystyle N=p_{1}+p_{2}+\ldots+p_{s}; (33)
Sji0,i​f​(M0)=f​(t01,…,toi−1,toi+ji​hi,toi+1,…,tos)+f​(to1,…,toi−1,toi−ji​hi,toi+1,…,tos).\displaystyle S_{j_{i}}^{0,i}f\left(M_{0}\right)=f\left(t_{0}^{1},\ldots,t_{o}^{i-1},t_{o}^{i}+j_{i}h_{i},t_{o}^{i+1},\ldots,t_{o}^{s}\right)+f\left(t_{o}^{1},\ldots,t_{o}^{i-1},t_{o}^{i}-j_{i}h_{i},t_{o}^{i+1},\ldots,t_{o}^{s}\right).

Restul are următoarea expresie

R12​…​s​(f;M)=12​s​ρ12​…​s​(f;M)R_{12}\ldots s(f;M)=\frac{1}{2s}\rho_{12}\ldots s(f;M)

cu

ρ12​⋯​s​(j;M)=2​∑i=1shi2​pi+2​(ti)2​ui​(ti)​[toi,loi±hi,…,toi±pi​hi,loi±hi​li;Fi]−\displaystyle\rho_{12}\cdots s(j;M)=2\sum_{i=1}^{s}h_{i}^{2p_{i}+2}\left(t^{i}\right)^{2}u_{i}\left(t^{i}\right)\left[t_{o}^{i},l_{o}^{i}\pm h_{i},\ldots,t_{o}^{i}\pm p_{i}h_{i},l_{o}^{i}\pm h_{i}l^{i};F_{i}\right]-
−4​∑i=1(i<k)s−1∑k=2shi2​pi+2​hk2​pk+2​(ti)2​(tk)2​ui​(ti)​uk​(lk).\displaystyle-4\sum_{\begin{subarray}{c}i=1\\ (i<k)\end{subarray}}^{s-1}\sum_{k=2}^{s}h_{i}^{2p_{i}+2}h_{k}^{2p_{k}+2}\left(t^{i}\right)^{2}\left(t^{k}\right)^{2}u_{i}\left(t^{i}\right)u_{k}\left(l^{k}\right). (35)
+[toi,toi±hi,…,toi±pi,hi,toi±hi​titok,tok±hk,…,tok±pk​hk,tok±hk​tk]​Fi​k\displaystyle+\quad\left[\begin{array}[]{l}t_{o}^{i},t_{o}^{i}\pm h_{i},\ldots,t_{o}^{i}\pm p_{i},h_{i},t_{o}^{i}\pm h_{i}t^{i}\\ t_{o}^{k},t_{o}^{k}\pm h_{k},\ldots,t_{o}^{k}\pm p_{k}h_{k},t_{o}^{k}\pm h_{k}t^{k}\end{array}\right]F_{ik}
+(1)s−1​h12​p1+2​…​hs2​ps+2​(t1)2​…​(ts)2​u1​(t1)​…​us​(ts)​…\displaystyle+(1)^{s-1}h_{1}^{2p_{1}+2}\ldots h_{s}^{2p_{s}+2}\left(t^{1}\right)^{2}\ldots\left(t^{s}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)\ldots u_{s}\left(t^{s}\right)\ldots
[to1,to1±h1,…,to1±p1​h1,to1±h1​t1⋯tos,tos±hs,…,tos±ps​hs,tos±hn​ts]\displaystyle\quad\left[\begin{array}[]{l}t_{o}^{1},t_{o}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{o}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{o}^{1}\pm h_{1}t^{1}\\ \cdots\\ t_{o}^{s},t_{o}^{s}\pm h_{s},\ldots,t_{o}^{s}\pm p_{s}h_{s},t_{o}^{s}\pm h_{n}t^{s}\end{array}\right]
unde
Fi=S1​S2​…​Si−1​Si+1​…​Ss​f​(M)Fi​k=S1​…​Si−1​Si+1​…​Sk−1​Sk+1​…​Ss​f​(M)F12​…​s=f​(M)\displaystyle\begin{array}[]{l}F_{i}=S_{1}S_{2}\ldots S_{i-1}S_{i+1}\ldots S_{s}f(M)\\ F_{ik}=S_{1}\ldots S_{i-1}S_{i+1}\ldots S_{k-1}S_{k+1}\ldots S_{s}f(M)\\ F_{12}\ldots s=f(M)\end{array}

Pentru demonstratetie se consideră formula de interpolare a lui Lagrange pentru s valabile, cu restul sub forma dată de J. F. Steffensen [6]. Interpolarea se face peo retea hiperparalelipipedică cu coordonatele nodurilor echidistante. Că această formulă se poate aduce la forma (29) se poate demonstra prin inductie completă 1 ).

Lema 2. - Oricare ar fi funcția f​(M)f(M) integrabilă în hiperparalelipipedul

t0i−m​hi≦ti≦t0i+mi​hi,(i=1,s¯)t_{0}^{i}-mh_{i}\leqq t^{i}\leqq t_{0}^{i}+m_{i}h_{i},(i=\overline{1,s}) (37)

avem formula

∫l01+m1​h1​…​l01−m1​h1​∫l0s−ms​hsl0s+ms​hsf​(M)​𝑑M=h1​…​hs​∫0m1…​∫0msS1​…​Ss​f​(M)​𝑑M.\int l_{0}^{1}+m_{1}h_{1}\\ \ldots\\ l_{0}^{1}-m_{1}h_{1}\int_{l_{0}^{s}-m_{s}h_{s}}^{l_{0}^{s}+m_{s}h_{s}}f(M)dM=h_{1}\ldots h_{s}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}S_{1}\ldots S_{s}f(M)dM.

Demonstrația se face de asemenea prin inducție completă asupra lui ss.

00footnotetext: 1) Vezi lucrarea [4].

11. Bazați pe aceste leme vom putea enunța următoarea
teoremå: Relativ la funcția f​(M)f(M) şi la nodurile pe care le foloseste formula (29) avem formula de cubatură

∬⋯\displaystyle\iint\cdots ∫Df​(M)​𝑑M=∫t01−m1​h1t01+m1​h1∫t0s−ms​hst0s+ms​hsf​(M)​𝑑M=\displaystyle\int_{D}f(M)dM=\int_{t_{0}^{1}-m_{1}h_{1}}^{t_{0}^{1}+m_{1}h_{1}}\int_{t_{0}^{s}-m_{s}h_{s}}^{t_{0}^{s}+m_{s}h_{s}}f(M)dM=
=\displaystyle= h1…hs[A00f(M0)+∑i=1s∑ji=1piAjiiSji0,if(M0)+\displaystyle h_{1}\ldots h_{s}\left[A_{0}^{0}f\left(M_{0}\right)+\sum_{i=1}^{s}\sum_{j_{i}=1}^{p_{i}}A_{j_{i}}^{i}S_{j_{i}}^{0,i}f\left(M_{0}\right)+\right. (35)
+∑i=1s−1∑k=2(i<k)s∑jk=1pi∑jk=1pkAji​jki,k​Sji0,i​Sjk0,k​f​(M0)+\displaystyle+\sum_{i=1}^{s-1}\sum_{\begin{subarray}{c}k=2\\ (i<k)\end{subarray}}^{s}\sum_{j_{k}=1}^{p_{i}}\sum_{j_{k}=1}^{p_{k}}A_{j_{i}j_{k}}^{i,k}S_{j_{i}}^{0,i}S_{j_{k}}^{0,k}f\left(M_{0}\right)+
12s​A00=(−1)N​∫0m1…​∫0msUP​𝑑M\displaystyle\frac{1}{2^{s}}A_{0}^{0}=(-1)^{N}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}\frac{U}{P}dM
12s​Ajii=(−1)N−ji(pi−ji)!​(pi+ji)!​∫0m1…​∫0msUiPi​vjii​𝑑M\displaystyle\frac{1}{2^{s}}A_{j_{i}}^{i}=\frac{(-1)^{N-j_{i}}}{\left(p_{i}-j_{i}\right)!\left(p_{i}+j_{i}\right)!}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}\frac{U_{i}}{P_{i}}v_{j_{i}}^{i}dM
12s​Aji​jki,k=(−1)N−ji−jk(pi−ji)!​(pi+ji)!​(pk−jk)!​(pk+jk)!​∫0m1…​∫0msUi​kPi​k​vjii​vjkk​𝑑M\displaystyle\frac{1}{2^{s}}A_{j_{i}j_{k}}^{i,k}=\frac{(-1)^{N-j_{i}-j_{k}}}{\left(p_{i}-j_{i}\right)!\left(p_{i}+j_{i}\right)!\left(p_{k}-j_{k}\right)!\left(p_{k}+j_{k}\right)!}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}\frac{U_{ik}}{P_{ik}}v_{j_{i}}^{i}v_{j_{k}}^{k}dM (40)
12s​Aj1​j2​⋯​js1,2,…,s=(−1)N−j1−⋯−js(p1−j1)!​(p1+j1)!​…!​(ps−js)!​(ps+js)!​∫0m1…​∫0msvj11​…​vjss​𝑑M\displaystyle\frac{1}{2^{s}}A_{j_{1}j_{2}\cdots j_{s}}^{1,2,\ldots,s}=\frac{(-1)^{N-j_{1}-\cdots-j_{s}}}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!\ldots!\left(p_{s}-j_{s}\right)!\left(p_{s}+j_{s}\right)!}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}v_{j_{1}}^{1}\ldots v_{j_{s}}^{s}dM

iar

rs=h1​…​hs​∫0m1…​∫0msρ12​⋯s​(f;M)​𝑑Mr_{s}=h_{1}\ldots h_{s}\int_{0}^{m_{1}}\ldots\int_{0}^{m_{s}}\rho_{12}\cdots_{s}(f;M)dM (41)

Relativ la rest vom demonstra următoarea
teoremă: Dacă în domeniul DD funcția f​(M)f(M) e continuă împreună c​ucu derivatele sale partiale de ordinul (2​p1+2,2​p2+2,…,2​ps+2)\left(2p_{1}+2,2p_{2}+2,\ldots,2p_{s}+2\right), atunci pentru restul (41) se obține evaluarea

12s​rs=∑i=1sNi​h1​…​hi−1​hi2​pi+3​hi+1​…​hs(2​pi+2)!​Bi​Dξi2​pi+2−\frac{1}{2^{s}}r_{s}=\sum_{i=1}^{s}\frac{N_{i}h_{1}\ldots h_{i-1}h_{i}^{2p_{i}+3}h_{i+1}\ldots h_{s}}{\left(2p_{i}+2\right)!}B_{i}D_{\xi_{i}}^{2p_{i}+2}-
−∑i=1(i<k)s−1∑k=1sNi​k​h1​…​hi−1​hi2​pi+3​hi+1​…​hk−1​hk2​pk+3​hk+1​⋯​hs(2​pi+2)!​(2​pk+2)!​Bi​Bk​Dξi2​pi+2​Dξk2​pk+3\displaystyle-\sum_{\begin{subarray}{c}i=1\\ (i<k)\end{subarray}}^{s-1}\sum_{k=1}^{s}\frac{N_{ik}h_{1}\ldots h_{i-1}h_{i}^{2p_{i}+3}h_{i+1}\ldots h_{k-1}h_{k}^{2p_{k}+3}h_{k+1}\cdots h_{s}}{\left(2p_{i}+2\right)!\left(2p_{k}+2\right)!}B_{i}B_{k}D_{\mathrm{\xi}_{i}}^{2p_{i}+2}D_{\mathrm{\xi}_{k}}^{2p_{k}+3}
+…​⋯​⋯​⋯​⋯​⋯​⋯​hs2​ps+3\displaystyle\quad+\ldots\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot h_{s}^{2p_{s}+3} (42)
+(−1)s−1​h12​p1+3(2​p1+2)!​…​(2​ps+2)!​B1​B2​…​Bs​Dξ12​p1+2​⋯​Dξs2​ps+2\displaystyle+(-1)^{s-1}\frac{h_{1}^{2p_{1}+3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\ldots\left(2p_{s}+2\right)!}B_{1}B_{2}\ldots B_{s}D_{\mathrm{\xi}_{1}}^{2p_{1}+2}\cdots D_{\mathrm{\xi}_{s}}^{2p_{s}+2}

unde

Ni=m1​…​mi−1​mi+1​…​ms\displaystyle N_{i}=m_{1}\ldots m_{i-1}m_{i+1}\ldots m_{s}
Ni​k=m1​…​mi−1​mi+1​…​mk−1​mk+1​…​ms\displaystyle N_{ik}=m_{1}\ldots m_{i-1}m_{i+1}\ldots m_{k-1}m_{k+1}\ldots m_{s} (43)
⋯​⋯​⋯​⋯​⋯\displaystyle\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot\cdot
N12​…​s=1\displaystyle N_{12}\ldots s=1

și

Bi=∫0mi(ti)2​ui​(ti)​𝑑tiB_{i}=\int_{0}^{m_{i}}\left(t^{i}\right)^{2}u_{i}\left(t^{i}\right)dt^{i} (44)

Demonstrația o vom da în cazul s=3s=3; în cazul lui ss oarecare se va proceda exact la fe1, t,inînd numai seama de formula (35) și de lema 2.

In cazul lui E3E_{3} restul (35) se scrie explicit astfel

ρ123​(f;M)=2​h12​p1+2​(t1)2​u1​(t1)​[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;F1]\displaystyle\rho_{123}(f;M)=2h_{1}^{2p_{1}+2}\left(t^{1}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};F_{1}\right] (45)
+2​h22​p2+2​(t2)2​u2​(t2)​[t02,t02±h2,…,t02±p2​h2,t02−h2​t2;F2]\displaystyle+2h_{2}^{2p_{2}+2}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)\left[t_{0}^{2},t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots,t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},t_{0}^{2}-h_{2}t^{2};F_{2}\right]
+2​h32​p3+2​(t3)2​u3​(t3)​[t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3;F0]\displaystyle+2h_{3}^{2p_{3}+2}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)\left[t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3};F_{0}\right]
−4​h12​p1+2​h22​p2+2​(t1​t2)2​u1​(t1)​u2​(t2)​[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1t02,t02±h2,…,t02±p2​h2,t02±h2​t2;F12]\displaystyle-4h_{1}^{2p_{1}+2}h_{2}^{2p_{2}+2}\left(t^{1}t^{2}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)u_{2}\left(t^{2}\right)\left[\begin{array}[]{l}t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1}\\ t_{0}^{2},t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots,t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},t_{0}^{2}\pm h_{2}t^{2};F_{12}\end{array}\right]
−4​h12​p1+2​h32​p3+2​(t1​t3)2​u1​(t1)​u3​(t3)​[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;F13t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3]\displaystyle-4h_{1}^{2p_{1}+2}h_{3}^{2p_{3}+2}\left(t^{1}t^{3}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)u_{3}\left(t^{3}\right)\left[\begin{array}[]{l}t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};F_{13}\\ t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3}\end{array}\right]
−4​h22​p2+2​h32​p3+2​(t2​t3)2​u2​(t2)​u3​(t3)​[t02,t02±h2,…​t02±p2​h2,t02+h2​t2t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3]\displaystyle-4h_{2}^{2p_{2}+2}h_{3}^{2p_{3}+2}\left(t^{2}t^{3}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)u_{3}\left(t^{3}\right)\left[\begin{array}[]{l}t_{0}^{2},t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},t_{0}^{2}+h_{2}t^{2}\\ t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3}\end{array}\right]
+8h12​p1+2h22​p2+2h32​p3+2(t1t2t3)2u1(t1)u2(t2)u3(t3)×\displaystyle+8h_{1}^{2p_{1}+2}h_{2}^{2p_{2}+2}h_{3}^{2p_{3}+2}\left(t^{1}t^{2}t^{3}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)u_{2}\left(t^{2}\right)u^{3}\left(t^{3}\right)\times
×[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1t02,t02±h2,…,t02±p2​h2,t02±h2​t2;F123t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3]\displaystyle\times\left[\begin{array}[]{l}t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1}\\ t_{0}^{2},t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots,t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},t_{0}^{2}\pm h_{2}t^{2};F_{123}\\ t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3}\end{array}\right]

unde

F1=S2S3f(t1,l2,t3)=f(t1,l02+h2t2,t03+h3t3)+f(t1,t02−h2t2,t03+h3t3)+f(t1,t02+\displaystyle F_{1}=S_{2}S_{3}f\left(t^{1},l^{2},t^{3}\right)=f\left(t^{1},l_{0}^{2}+h_{2}t^{2},t_{0}^{3}+h_{3}t^{3}\right)+f\left(t^{1},t_{0}^{2}-h_{2}t^{2},t_{0}^{3}+h_{3}t^{3}\right)+f\left(t^{1},t_{0}^{2}+\right.
+h2t2,t03−h3t3)+f(t1,t02−h2t2,t03−h3t3)\displaystyle\left.+h_{2}t^{2},t_{0}^{3}-h_{3}t^{3}\right)+f\left(t^{1},t_{0}^{2}-h_{2}t^{2},t_{0}^{3}-h_{3}t^{3}\right)
F2=S1​S3​f​(t1,t2,t3)\displaystyle\quad F_{2}=S_{1}S_{3}f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)
F3=S1​S2​f​(t1,t2,t3)\displaystyle\quad F_{3}=S_{1}S_{2}f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)
F12=S3​f​(t1,t2,t3)=f​(t1,t2,t03+h3​t3)+f​(t1,t2,t03−h3​t3)\displaystyle\quad F_{12}=S_{3}f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)=f\left(t^{1},t^{2},t_{0}^{3}+h_{3}t^{3}\right)+f\left(t^{1},t^{2},t_{0}^{3}-h_{3}t^{3}\right)
F13=S2​f​(t1,t2,t3)\displaystyle\quad F_{13}=S_{2}f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)
F23=S1​f​(t1,t2,t3)\displaystyle\quad F_{23}=S_{1}f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)
F123=f​(t1,t2,t3).\displaystyle\quad F_{123}=f\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right).

Aplicînd teorema mediei integralelor triple și ținînd seama că /(M)/(M) admite în ( DD ) derivate partiale de ordinul ( 2​p1+2,2​p2+2,2​p3+22p_{1}+2,2p_{2}+2,2p_{3}+2 ) continue, putem scrie

r31=−h12​p1+3h2h3([t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01+h1ξ1,t01+h1ξ1;F′]1+\displaystyle\quad r_{3}^{1}=-h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}\left(\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}+h_{1}\xi_{1},t_{0}^{1}+h_{1}\xi_{1};F^{\prime}\right]_{1}+\right.
+[t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01−h1ξ1,t01−h1ξ1;F1′])∫0m2dt2∫0m2dt3∫−m10Q1(t1)dt1\displaystyle\left.+\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}-h_{1}\xi_{1},t_{0}^{1}-h_{1}\xi_{1};F_{1}^{\prime}\right]\right)\int_{0}^{m_{2}}dt^{2}\int_{0}^{m_{2}}dt^{3}\int_{-m_{1}}^{0}Q_{1}\left(t^{1}\right)dt^{1}
F1′=f(ξ1,t02+h2η11,t03+h3ζ1)+f(ξ1,t02−h2η1,t03+h3ζ1)+f(ξ1,t02++h2η1,t03−h3ζ)+f(ξ1,t02−h2η1,t03−h3ζ1)\begin{gathered}F_{1}^{\prime}=f\left(\xi_{1},t_{0}^{2}+h_{2}\eta_{11},t_{0}^{3}+h_{3}\zeta_{1}\right)+f\left(\xi_{1},t_{0}^{2}-h_{2}\eta_{1},t_{0}^{3}+h_{3}\zeta_{1}\right)+f\left(\xi_{1},t_{0}^{2}+\right.\\ \left.+h_{2}\eta_{1},t_{0}^{3}-h_{3}\zeta\right)+f\left(\xi_{1},t_{0}^{2}-h_{2}\eta_{1},t_{0}^{3}-h_{3}\zeta_{1}\right)\end{gathered}

Să calculăm acum integrala

I3​(ρ123)=h1​h2​h3​∫0m1∫0m2∫0m3ρ​(t1,t2,t3)​𝑑t1​𝑑t2​𝑑t3I_{3}\left(\rho_{123}\right)=h_{1}h_{2}h_{3}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}\rho\left(t^{1},t^{2},t^{3}\right)dt^{1}dt^{2}dt^{3} (46)

Vom evalua mai întîi această integrală pentru primul termen al restului (45) ; primim

r31=2​h12​p1+3​h2​h3​∫0m1∫0m2∫0m3(t1)2​u1​(t1)​[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;F1]​𝑑t1​𝑑t2​𝑑t3\displaystyle r_{3}^{1}=2h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{1}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};F_{1}\right]dt^{1}dt^{2}dt^{3}
=2​h12​p1+3​h2​h3​∫0m2𝑑t2​∫0m3𝑑t3​∫0m1t1​([t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;F1])​𝑑Q1​(t1)\displaystyle=2h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}\int_{0}^{m_{2}}dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}dt^{3}\int_{0}^{m_{1}}t^{1}\left(\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};F_{1}\right]\right)dQ_{1}\left(t^{1}\right)

unde

Q1​(t1)=∫−m1l1t1​u1​(t1)​𝑑t1Q_{1}\left(t^{1}\right)=\int_{-m_{1}}^{l^{1}}t^{1}u_{1}\left(t^{1}\right)dt^{1}

este o funcție care conform studiului făcut de J. F. Steffensen [6] 2 ) păstrează un semn constant în intervalul [−m1,0]\left[-m_{1},0\right].

Integrînd prin părți găsim

r31=−2h12​p1+3h2h3∫0m2dt2∫0m3dt3∫−m10Q1(t1)∂∂t1{t1[t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01±±h1,t1;F1]dt1\begin{array}[]{r}r_{3}^{1}=-2h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}\int_{0}^{m_{2}}dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}dt^{3}\int_{-m_{1}}^{0}Q_{1}\left(t^{1}\right)\frac{\partial}{\partial t^{1}}\left\{t^{1}\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm\right.\right.\\ \left.\pm h_{1},t^{1};F_{1}\right]dt^{1}\end{array}
[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;F1]\displaystyle{\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};F_{1}\right]} =12​h1​t1([t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01+\displaystyle=\frac{1}{2h_{1}t^{1}}\left(\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}+\right.\right.
+h1t1;F1]\displaystyle\left.+h_{1}t^{1};F_{1}\right] +[t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01−h1t1;F1])\displaystyle\left.+\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}-h_{1}t^{1};F_{1}\right]\right)

astfel că vom putea scrie în continuare

r31=\displaystyle r_{3}^{1}= −h12​p1+3h2h3∫0m2dt2∫0m3dt3∫−m10Q1(t1)([t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01+\displaystyle-h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}\int_{0}^{m_{2}}dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}dt^{3}\int_{-m_{1}}^{0}Q_{1}\left(t^{1}\right)\left(\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}+\right.\right.
+h1t1,t01+h1t1;F1]+[t01,t01±h1,…,t01±p1h1,t01−h1t1t01−h1t1;F1])dt1\displaystyle\left.\left.+h_{1}t^{1},t_{0}^{1}+h_{1}t^{1};F_{1}\right]+\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}-h_{1}t^{1}t_{0}^{1}-h_{1}t^{1};F_{1}\right]\right)dt^{1}
00footnotetext: 2 ) pag. 155. Vezi de asemenea şi S. E. Mike1adze [1], pag, 312. 00footnotetext: 3) Vezi [4].

Cu acestea

r34=−\displaystyle r_{3}^{4}=- 8​m3​h12​p1+3​h22​p2+3​h3(2​p2+2)!​∫0m2(t2)2​u2​(t2)​𝑑t2​∫−m10(t1)2​u1​(t1)\displaystyle\frac{8m_{3}h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}}{\left(2p_{2}+2\right)!}\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)dt^{2}\int_{-m_{1}}^{0}\left(t^{1}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)
⋅[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1;Dξ22​p2+2]​d​t1\displaystyle\cdot\left[t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1};D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}\right]dt^{1}

Și acum, folosind iar evaluarea dată la primul termen al restului, se găseşte că

r34=−8​h12​p1+3​h22​p2+3​h3​m3(2​p1+2)!​(2​p2+2)!​Dξ12​p1+2​Dξ22​p2+2​∫0m1(t1)2​u1​(t1)​𝑑t1​∫0m2(t2)2​u2​(t2)​𝑑t2r_{3}^{4}=\frac{-8h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}m_{3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{2}+2\right)!}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}\int_{0}^{m_{1}}\left(t^{1}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)dt^{1}\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)dt^{2}

In mod analog se obțin

r35=−8​h12​p1+3​h2​h32​p3+3​m2(2​p1+2)!​(2​p3+2)!​Dξ12​p1+2​Dξ32​p3+2​∫0m1(t1)2​u2​(t1)​𝑑t1​∫0m3(t3)2​u3​(t3)​𝑑t3\displaystyle r_{3}^{5}=\frac{-8h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}^{2p_{3}+3}m_{2}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\int_{0}^{m_{1}}\left(t^{1}\right)^{2}u_{2}\left(t^{1}\right)dt^{1}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)dt^{3}
r36=−8​h1​h22​p3+3​h32​p3+3​m1(2​p2+2)!​(2​p3+2)!​Dξ23​p2+2​Dξ32​p3+2​∫0m2(t2)2​u1​(t2)​𝑑t2​∫0m3(t3)2​u3​(t3)​𝑑t3\displaystyle r_{3}^{6}=\frac{-8h_{1}h_{2}^{2p_{3}+3}h_{3}^{2p_{3}+3}m_{1}}{\left(2p_{2}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}D_{\xi_{2}}^{3p_{2}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{1}\left(t^{2}\right)dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)dt^{3}

A1 șaptelea și ultimul termen al restului este

γ37=\displaystyle\gamma_{3}^{7}= 8​h12​p1+3​h22​p2+3​h32​p3+3​∫0m1∫0m2∫0m2(t1​t2​t3)2​u1​(t1)​u2​(t2)​u3​(t3)\displaystyle 8h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}^{2p_{3}+3}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{1}t^{2}t^{3}\right)^{2}u_{1}\left(t^{1}\right)u_{2}\left(t^{2}\right)u_{3}\left(t^{3}\right)
⋅[t01,t01±h1,…,t01±p1​h1,t01±h1​t1t02,t02±h2,…,t02±p2​h2,t02±h2​t2;/t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3].dt1dt2dt3\displaystyle\cdot\left[\begin{array}[]{ll}t_{0}^{1},t_{0}^{1}\pm h_{1},\ldots,t_{0}^{1}\pm p_{1}h_{1},&t_{0}^{1}\pm h_{1}t^{1}\\ t_{0}^{2},&t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots,\\ t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},&t_{0}^{2}\pm h_{2}t^{2};/\\ t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},&t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3}\end{array}\right].dt^{1}dt^{2}dt^{3}

In baza celor precedente avem

∫0m3(t3)2​u3​(t3)​[t03,t03±h3,…,t03±p3​h3,t03±h3​t3;f]​𝑑t3==1(2​p3+2)!​Dξ32​p3+2​∫0m3(t3)2​u3​(t3)​𝑑t3\begin{gathered}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)\left[t_{0}^{3},t_{0}^{3}\pm h_{3},\ldots,t_{0}^{3}\pm p_{3}h_{3},t_{0}^{3}\pm h_{3}t^{3};f\right]dt^{3}=\\ =\frac{1}{\left(2p_{3}+2\right)!}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)dt^{3}\end{gathered}

și

1(2​p3+2)!∫0m3(t3)2u3(t3)dt3∫0m3(t2)2u2(t2)[t02,t02±h2,…,t02±p2h2,t02±±h2t2;Dξ32​p3+2]dt2=1(2​p2+2)!​(2​p3+2)!Dξ22​p2+2Dξ32​p3+2××∫0m2(t2)2u2(t2)dt2∫0m3(t3)2u3(t3)dt3\begin{gathered}\frac{1}{\left(2p_{3}+2\right)!}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)dt^{3}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)\left[t_{0}^{2},t_{0}^{2}\pm h_{2},\ldots,t_{0}^{2}\pm p_{2}h_{2},t_{0}^{2}\pm\right.\\ \left.\quad\pm h_{2}t^{2};D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\right]dt^{2}=\frac{1}{\left(2p_{2}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\times\\ \times\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}\left(t^{2}\right)dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}\left(t^{3}\right)dt^{3}\end{gathered}

Astfel că

r37=8​h12​p1+3​h22​p2+3​h32​p3+3(2​p1+2)!​(2​p2+2)!​(2​p3+2)!Dξ12​p1+2Dξ22​p2+2Dξ32​p3+2∫0m1(t1)2u1dt1××∫0m2(t2)2u2dt2∫0m3(t3)2u3dt3\begin{gathered}r_{3}^{7}=\frac{8h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}^{2p_{3}+3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{2}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}\int_{0}^{m_{1}}\left(t^{1}\right)^{2}u_{1}dt^{1}\times\\ \times\int_{0}^{m_{2}}\left(t^{2}\right)^{2}u_{2}dt^{2}\int_{0}^{m_{3}}\left(t^{3}\right)^{2}u_{3}dt^{3}\end{gathered}

Aşadar în E3E_{3} restul formulei de cubatură (39) poate fi exprimat prin formula

γ3\displaystyle\gamma_{3} =γ31+…+γ37=8​m2​m3​h12​p1+3​h2​h3(2​p1+2)!​B1​Dξ12​p1+2+\displaystyle=\gamma_{3}^{1}+\ldots+\gamma_{3}^{7}=\frac{8m_{2}m_{3}h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}}{\left(2p_{1}+2\right)!}B_{1}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}+
+\displaystyle+ 8​m1​m3​h1​h22​p2+3​h3(2​p2+2)!​B2​Dξ22​p2+2+8​m1​m2​h1​h2​h32​p3+3(2​p3+2)!​B3​Dξ32​p3+2−\displaystyle\frac{8m_{1}m_{3}h_{1}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}}{\left(2p_{2}+2\right)!}B_{2}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}+\frac{8m_{1}m_{2}h_{1}h_{2}h_{3}^{2p_{3}+3}}{\left(2p_{3}+2\right)!}B_{3}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}-
−8​m3​h12​p1+3​h22​p2+3​h3(2​p1+2)!​(2​p2+2)!​B1​B2​Dξ12​p1+2​Dξ22​p2+2−\displaystyle-\frac{8m_{3}h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{2}+2\right)!}B_{1}B_{2}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}-
−8​m2​h12​p1+3​h2​h32​p3+3(2​p1+2)!​(2​p3+2)!​B1​B3​Dξ12​p1+2​Dξ32​p3+2−\displaystyle-\frac{8m_{2}h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}h_{3}^{2p_{3}+3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}B_{1}B_{3}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}- (47)
−8​m1​h1​h22​p2+3​h32​p3+3(2​p2+2)!​(2​p3+2)!​B2​B3​Dξ22​p2+2​Dξ32​p3+2+\displaystyle-\frac{8m_{1}h_{1}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}^{2p_{3}+3}}{\left(2p_{2}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}B_{2}B_{3}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}+
+\displaystyle+ 8​h12​p1+3​h22​p2+3​h32​p3+3(2​p1+2)!​(2​p2+2)!​(2​p3+2)!​B1​B2​B3​Dξ12​p1+2​Dξ22​p2+2​Dξ32​p3+2\displaystyle\frac{8h_{1}^{2p_{1}+3}h_{2}^{2p_{2}+3}h_{3}^{2p_{3}+3}}{\left(2p_{1}+2\right)!\left(2p_{2}+2\right)!\left(2p_{3}+2\right)!}B_{1}B_{2}B_{3}D_{\xi_{1}}^{2p_{1}+2}D_{\xi_{2}}^{2p_{2}+2}D_{\xi_{3}}^{2p_{3}+2}

unde

Bi=∫0mi(ti)2​ui​(ti)​𝑑tiB_{i}=\int_{0}^{m_{i}}\left(t^{i}\right)^{2}u_{i}\left(t^{i}\right)dt^{i}
  1. 12.

    O categorie importantă de formule de cubatură se obține din (39) dacă se ia mi=pi,i=1,s¯m_{i}=p_{i},i=\overline{1,s}. Asemenea formule le vom numi, împreună cu I. F. Steffensen [6] și S. E. Mikeladze [1], formule de tip închis.

In cazul cînd limitele integralei a i−a​(i=1,s¯)i-a(i=\overline{1,s}) sînt în afara intervalului ( t0i−pi​hi,t0i+pi​hit_{0}^{i}-p_{i}h_{i},t_{0}^{i}+p_{i}h_{i} ), cu alte cuvinte mi>pi​(i=1,s¯)m_{i}>p_{i}(i=\overline{1,s}), obținem aşa numitele formule de tip deschis.

Și, în sfîrşit, dacă mi<pim_{i}<p_{i}, obținem formulele de cubatură cu noduri aşezate în afara domeniului de integrare.

§ 3. Cazuri particulare importante ale formulelor de cubatură precedente

  1. 13.

    Vom considera acum anumite cazuri particulare, care ni se par mai interesante, ale formulei (39).

In cazul s=1s=1 majoritatea formulelor care se obtin au fost date de către I. F. Steffensen [6], S. E. Mikeladze [1], W. E. Milne [2], etc.

Schimbînd puțin notațiile, formula (39) în cazul s=1s=1 devine

∫x0−m​hx0+m​hf​(x)​𝑑x=h​[A00​f​(x0)+∑j=1pAj1​Sj0​f​(x0)]+r1=\displaystyle\int_{x_{0}-mh}^{x_{0}+mh}f(x)dx=h\left[A_{0}^{0}f\left(x_{0}\right)+\sum_{j=1}^{p}A_{j}^{1}S_{j}^{0}f\left(x_{0}\right)\right]+r_{1}= (48)
=h​[A00​f​(x0)+∑j=1pAj1​(f​(x0+j​h)+f​(x0−j​h))]+r1\displaystyle=h\left[A_{0}^{0}f\left(x_{0}\right)+\sum_{j=1}^{p}A_{j}^{1}\left(f\left(x_{0}+jh\right)+f\left(x_{0}-jh\right)\right)\right]+r_{1}

unde

12​A00=(−1)p(p!)2​∫0m(x2−1)​…​(x2−p2)​𝑑x\displaystyle\frac{1}{2}A_{0}^{0}=\frac{(-1)^{p}}{(p!)^{2}}\int_{0}^{m}\left(x^{2}-1\right)\ldots\left(x^{2}-p^{2}\right)dx
12​Aj0=(−1)p−j(p−j)!​(p+j)!​∫0mx2​(x2−1)​…​(x2−i−12)\displaystyle\frac{1}{2}A_{j}^{0}=\frac{(-1)^{p-j}}{(p-j)!(p+j)!}\int_{0}^{m}x^{2}\left(x^{2}-1\right)\ldots\left(x^{2}-i-1^{2}\right) (52)

şi

12​r1=h2​p+3(2​p+2)!​Dξ2​p+2​∫0mx2​(x2−1)​…​(x2−p2)​𝑑x\frac{1}{2}r_{1}=\frac{h^{2p+3}}{(2p+2)!}D_{\xi}^{2p+2}\int_{0}^{m}x^{2}\left(x^{2}-1\right)\ldots\left(x^{2}-p^{2}\right)dx
  1. 14.

    Dacă se ia în (48) p=0p=0 se obtine formula de cuadratură cu un nod

∫x0−m​hx0+m​hf​(x)​𝑑x=2​m​h​f​(x0)+m3​h33​f′′​(ξ)\int_{x_{0}-mh}^{x_{0}+mh}f(x)dx=2mhf\left(x_{0}\right)+\frac{m^{3}h^{3}}{3}f^{\prime\prime}(\xi) (49)

iar dacă facem p=1p=1 se găsește formula cu 3 noduri

∫x0−m​hx0+m​hf​(x)​𝑑x=m​h3​[2​(3−m2)​f​(x0)+m2​f​(x0+h)+f​(x0−h)]\displaystyle\int_{x_{0}-mh}^{x_{0}+mh}f(x)dx=\frac{mh}{3}\left[2\left(3-m^{2}\right)f\left(x_{0}\right)+m^{2}f\left(x_{0}+h\right)+f\left(x_{0}-h\right)\right] (50)
+m3​(3​m2−5)180​h5​f​(I​V)​(ξ)\displaystyle+\frac{m^{3}\left(3m^{2}-5\right)}{180}h^{5}f(IV)(\xi)

Pentru m=1m=1 se obține o binecunoscută formulă de tip închis : formula lui Cavalieri-Simpson.

Pentru m=3,p=2m=3,p=2 se găseşte formula de cuadratură de tip deschis

∫x0−3​hx0+3​hf(x)dx=h30[234f(x0)−126f​(x0+h)+f​(x0−h)¯+\displaystyle\int_{x_{0}-3h}^{x_{0}+3h}f(x)dx=\frac{h}{30}\left[234f\left(x_{0}\right)-126\overline{f\left(x_{0}+h\right)+f\left(x_{0}-h\right)}+\right. (54)
+99f​(x0+2​h)+f​(x0−2​h)¯]+41140h7f(VI)(ξ)\displaystyle\left.\quad+99\overline{f\left(x_{0}+2h\right)+f\left(x_{0}-2h\right)}\right]+\frac{41}{140}h^{7}f(VI)(\xi)

de grad de exactitate 5.
15. In cazul ∴=2\therefore=2 formula de cubatură (39) se scrie

∫x0−m​hx0+m​hdx∫y0−n​ky0+n​kf(x,y)dy=hk[A00f(x0,x0)+∑i=1pAi1Si0,1f(x0,y0)+\displaystyle\int_{x_{0}-mh}^{x_{0}+mh}dx\int_{y_{0}-nk}^{y_{0}+nk}f(x,y)dy=hk\left[A_{0}^{0}f\left(x_{0},x_{0}\right)+\sum_{i=1}^{p}A_{i}^{1}S_{i}^{0,1}f\left(x_{0},y_{0}\right)+\right.
+∑j=1qAj2Sj0,2f(x0,y0)+∑i=1p∑j=1qAi,j1,2Si0,1Sj0,2f(x0,y0)]+r2,\displaystyle\left.+\sum_{j=1}^{q}A_{j}^{2}S_{j}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0}\right)+\sum_{i=1}^{p}\sum_{j=1}^{q}A_{i,j}^{1,2}S_{i}^{0,1}S_{j}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0}\right)\right]+r_{2}, (51)

sau mai explicit

∫xu−m​hx0+m​h𝑑x​∫y0−n​ky0+n​kf​(x,y)​𝑑y=\int_{x_{u}-mh}^{x_{0}+mh}dx\int_{y_{0}-nk}^{y_{0}+nk}f(x,y)dy=
=hk[A00f(x0,y0′)+∑i=1pAi1(f(x0+ih,y0)+f(x0−ih,y0))+\displaystyle=hk\left[A_{0}^{0}f\left(x_{0},y_{0}^{\prime}\right)+\sum_{i=1}^{p}A_{i}^{1}\left(f\left(x_{0}+ih,y_{0}\right)+f\left(x_{0}-ih,y_{0}\right)\right)+\right.
+∑j=1qAj2​(f​(x0,y0+j​k)+f​(x0,y0−j​k))+\displaystyle\quad+\sum_{j=1}^{q}A_{j}^{2}\left(f\left(x_{0},y_{0}+jk\right)+f\left(x_{0},y_{0}-jk\right)\right)+
+∑i=1p∑j=1qAi,j1,2(f(x0+ih,y0+jk)+f(x0−ih,y0+jk)+\displaystyle+\sum_{i=1}^{p}\sum_{j=1}^{q}A_{i,j}^{1,2}\left(f\left(x_{0}+ih,y_{0}+jk\right)+f\left(x_{0}-ih,y_{0}+jk\right)+\right.
+f(x0+ih,y0−jk)+i(x0−ih,y0−jk))]+r2,\displaystyle\left.\left.\quad+f\left(x_{0}+ih,y_{0}-jk\right)+i\left(x_{0}-ih,y_{0}-jk\right)\right)\right]+r_{2},

unde

14​A00=(−1)p+q(p!)2​(q!)2​∫0m∫0nu​(x)​v​(y)​𝑑x​𝑑y′14​Ai1=(−1)p+q−i(p−i)!​(p+i)!​(q!)2​∫0m∫0nv​(y)​ai​(x)​𝑑x​𝑑y14​Aj2=(−1)p+q−j(p!)2​(q−j)!​(q+j)!​∫0m∫0nu​(x)​bj​(y)​𝑑x​𝑑y11​Ai,j1,2=(−1)p+q−i−j(p−i)!​(p+i)!​(q−j)!​(q+j)!​∫0m∫0nai​(x)​bj​(y)​𝑑x​𝑑y\begin{array}[]{r}\frac{1}{4}A_{0}^{0}=\frac{(-1)^{p+q}}{(p!)^{2}(q!)^{2}}\int_{0}^{m}\int_{0}^{n}u(x)v(y)dxdy^{\prime}\\ \frac{1}{4}A_{i}^{1}=\frac{(-1)^{p+q-i}}{(p-i)!(p+i)!(q!)^{2}}\int_{0}^{m}\int_{0}^{n}v(y)a_{i}(x)dxdy\\ \frac{1}{4}A_{j}^{2}=\frac{(-1)^{p+q-j}}{(p!)^{2}(q-j)!(q+j)!}\int_{0}^{m}\int_{0}^{n}u(x)b_{j}(y)dxdy\\ \frac{1}{1}A_{i,j}^{1,2}=\frac{(-1)^{p+q-i-j}}{(p-i)!(p+i)!(q-j)!(q+j)!}\int_{0}^{m}\int_{0}^{n}a_{i}(x)b_{j}(y)dxdy\end{array}

iar

∥(x)=∏i=1p(x2−i2),v(y)=∏j=1q(y2−j2)li​(x)=x2​(x2−1)​…​(x2−i¯−12)​(x2−i+12¯)​…​(x2−p2)bj​(y)=y2​(y2−1)​…​(y2−j−12¯)​(y2−j+12¯)​…​(y2−q2)\begin{gathered}\|(x)=\prod_{i=1}^{p}\left(x^{2}-i^{2}\right),\quad v(y)=\prod_{j=1}^{q}\left(y^{2}-j^{2}\right)\\ l_{i}(x)=x^{2}\left(x^{2}-1\right)\ldots\left(x^{2}-\bar{i}-1^{2}\right)\left(x^{2}-\overline{i+1^{2}}\right)\ldots\left(x^{2}-p^{2}\right)\\ b_{j}(y)=y^{2}\left(y^{2}-1\right)\ldots\left(y^{2}-\overline{j-1^{2}}\right)\left(y^{2}-\overline{j+1^{2}}\right)\ldots\left(y^{2}-q^{2}\right)\end{gathered}

Restul are următoarea expresie

14​r2\displaystyle\frac{1}{4}r_{2} =n​h:n+3​k(2​p+2)!​DE2​p+2​∫0mx2​u​(x)​𝑑x+Dη2​q+2(2​q+2)!m​h​k2​q+3​∫0ny2​v​(y)​𝑑y−\displaystyle=\frac{nh^{:n+3}k}{(2p+2)!}D_{\mathrm{E}}^{2p+2}\int_{0}^{m}x^{2}u(x)dx+{}_{(2q+2)!}^{mhk^{2q+3}}D_{\eta}^{2q+2}\int_{0}^{n}y^{2}v(y)dy-
h2​p+3​k2​q+3\displaystyle\quad h^{2p+3}k^{2q+3} (55)
(2p+2!(2q+2)!DE2​p+2Dη2​q+2∫0mx2u(x)dx∫0ny2v(y)dy\displaystyle\left(2p+2!(2q+2)!D_{\mathrm{E}}^{2p+2}D_{\eta}^{2q+2}\int_{0}^{m}x^{2}u(x)dx\int_{0}^{n}y^{2}v(y)dy\right.
  1. 16.

    Dacă în (52) se ia p=q=0p=q=0 se obține următoarea formulă de cubatură de tip deschis de grad de exactitate (1,1)(1,1)

∫xn−m​hx0+m​hdx∫yn−n​kyn+n​kf(x,ydy′=4mnhkf(x0,y0)=ρ\int_{x_{n}-mh}^{x_{0}+mh}dx\int_{y_{n}-nk}^{y_{n}+nk}f\left(x,ydy^{\prime}=4mnhkf\left(x_{0},y_{0}\right)=\rho\right.

unde

ρ=23​m3​n​h3​k​Dξ2+23​m​n3​h​k3​Dη2−19​m3​n3​h3​k3​Dξ2​Dξ2\rho=\frac{2}{3}m^{3}nh^{3}kD_{\xi}^{2}+\frac{2}{3}mn^{3}hk^{3}D_{\eta}^{2}-\frac{1}{9}m^{3}n^{3}h^{3}k^{3}D_{\xi}^{2}D_{\xi}^{2}

Se obține o formulă de cubatură importantă dacă se ia p=q=1p=q=1

∫x0−m​hx0+m​h𝑑x​∫y0−n​ky0+n​kf​(x,y)​𝑑y==n​m​h​k9[4(m2−3)(n2−3)f(x0,y0)−2m2(n3−3)⋅(f​(x0+h,y0)+f​(x0−h,y0))−2​n2​(m2−3)​(f​(x0,y0+k)+f​(x0,y0−k))++m2n2(f(x0+h,y0+k)+f(x0−h,y0+k)+f(x0+h,y0−k)+f(x0−h,y0−k)]+ρ\begin{gathered}\int_{x_{0}-mh}^{x_{0}+mh}dx\int_{y_{0}-nk}^{y_{0}+nk}f(x,y)dy=\\ =\frac{nmhk}{9}\left[4\left(m^{2}-3\right)\left(n^{2}-3\right)f\left(x_{0},y_{0}\right)-2m^{2}\left(n^{3}-3\right)\right.\\ \cdot\left(f\left(x_{0}+h,y_{0}\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}\right)\right)-2n^{2}\left(m^{2}-3\right)\left(f\left(x_{0},y_{0}+k\right)+f\left(x_{0},y_{0}-k\right)\right)+\\ +m^{2}n^{2}\left(f\left(x_{0}+h,y_{0}+k\right)\right.\\ \left.+f\left(x_{0}-h,y_{0}+k\right)+f\left(x_{0}+h,y_{0}-k\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}-k\right)\right]+\rho\end{gathered}

unde restul are expresia

ρ=h5​k​m3​n​(3​m2−5)90​Dξ4+h​k5​m​n3​(3​n2−5)90​Dη4−−h5​k5​m3​n3​(3​m2−5)​(3​n2−5)144​Dξ4​Dη4.\begin{gathered}\rho=\frac{h^{5}km^{3}n\left(3m^{2}-5\right)}{90}D_{\xi}^{4}+\frac{hk^{5}mn^{3}\left(3n^{2}-5\right)}{90}D_{\eta}^{4}-\\ -\frac{h^{5}k^{5}m^{3}n^{3}\left(3m^{2}-5\right)\left(3n^{2}-5\right)}{144}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}.\end{gathered}

Făcînd mai sus m=n=1m=n=1 se ajunge la formula de cubatură a lui Cavalieri-Simpson pentru două variabile

∫xo−hxo+h𝑑x​∫yo−kyo+kf​(x,y)​𝑑y==h​k9[f(x0+h,y0+k)+f(x0−h,y0+k)+f(x0+h,y0−k)+f(x0−h,y0−k)+4(f(x0+h,y0)+f(x0−h,y0)+f(x0,y0+k)+f(x0,y0−k))+16f(x0,y0)]+ρ unde \begin{gathered}\qquad\int_{x_{o}-h}^{x_{o}+h}dx\int_{y_{o}-k}^{y_{o}+k}f(x,y)dy=\\ =\frac{hk}{9}\left[f\left(x_{0}+h,y_{0}+k\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}+k\right)+f\left(x_{0}+h,y_{0}-k\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}-k\right)\right.\\ \left.+4\left(f\left(x_{0}+h,y_{0}\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}\right)+f\left(x_{0},y_{0}+k\right)+f\left(x_{0},y_{0}-k\right)\right)+16f\left(x_{0},y_{0}\right)\right]+\rho\\ \text{ unde }\end{gathered}
ρ=−h​k45​[h4​Dξ4+k4​Dη4+1180​h4​k4​Dξ4​Dη4].\rho=-\frac{hk}{45}\left[h^{4}D_{\xi}^{4}+k^{4}D_{\eta}^{4}+\frac{1}{180}h^{4}k^{4}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}\right].

Am regăsit astfel pe altă cale expresia (25) a restului formulei lui Cavalieri-Simpson.

Pentru n=n=2n=n=2 avem

∫x0−2​hx0+2​h𝑑x​∫y0−2​ky0+2​kf​(x,y)​𝑑y==16​h​k9{f(x0,y0)−2[f(x0+h,y0)+f(x0−h,y0)+f(x0,y0+k)+f(x0,y0−k)]++4[f(x0+h,y0+k)+f(x0−h,y0+k)+f(x0+h,y0−k)+f(x0−h,y0−k)]}+ρ\begin{gathered}\int_{x_{0}-2h}^{x_{0}+2h}dx\int_{y_{0}-2k}^{y_{0}+2k}f(x,y)dy=\\ =\frac{16hk}{9}\left\{f\left(x_{0},y_{0}\right)-2\left[f\left(x_{0}+h,y_{0}\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}\right)+f\left(x_{0},y_{0}+k\right)+f\left(x_{0},y_{0}-k\right)\right]+\right.\\ \left.+4\left[f\left(x_{0}+h,y_{0}+k\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}+k\right)+f\left(x_{0}+h,y_{0}-k\right)+f\left(x_{0}-h,y_{0}-k\right)\right]\right\}+\rho\end{gathered}

cu

ρ=5645​h5​k​Dξ4+5645​h​k5​Dη4−1969​h5​k5​Dξ4​Dη4.\rho=\frac{56}{45}h^{5}kD_{\xi}^{4}+\frac{56}{45}hk^{5}D_{\eta}^{4}-\frac{196}{9}h^{5}k^{5}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}.

Pentru p=q=2p=q=2 formula (52) devine, luînd pentru simplificare x0=y0=0x_{0}=y_{0}=0

∫−m​hm​h∫−n​kn​kf​(x,y)​𝑑x​𝑑y=\displaystyle\quad\int_{-mh}^{mh}\int_{-nk}^{nk}f(x,y)dxdy=
=n​m​h​k32400{C00f(0,0)+C10[f(h,0)+f(−h,0)]+C20[f(2h,0)+f(−2h,0)]\displaystyle=\frac{nmhk}{32400}\left\{C_{00}f(0,0)+C_{10}[f(h,0)+f(-h,0)]+C_{20}[f(2h,0)+f(-2h,0)]\right. (56)
+C01[f(0,k)+f(0,−k)]+C62[f(0,2k)+f(0,−2k)]+C11[f(h,h)+f(−h,k)\displaystyle+C_{01}[f(0,k)+f(0,-k)]+C_{62}[f(0,2k)+f(0,-2k)]+C_{11}[f(h,h)+f(-h,k)
+f(h,−k)+f(−h,−k)]+C12[f(h,2k)+f(−h,2k)+f(h,−2k)+f(−h,−2k)]\displaystyle+f(h,-k)+f(-h,-k)]+C_{12}[f(h,2k)+f(-h,2k)+f(h,-2k)+f(-h,-2k)]
+C21[f(2h,k)+f(−2h,k)+f(2h,−k)+f(−2h,−k)]+C22[f(2h,2k)\displaystyle+C_{21}[f(2h,k)+f(-2h,k)+f(2h,-k)+f(-2h,-k)]+C_{22}[f(2h,2k)
+f(−2h,2k)+f(2h,−2k)+f(−2h,−2k)]}+ρ.\displaystyle+f(-2h,2k)+f(2h,-2k)+f(-2h,-2k)]\}+\rho.

unde

ρ\displaystyle\rho =n​m​h​k3780​[A​h6​Dξ6+B​k6​Dη6−C​h6​k6​Dξ6​Dη6]\displaystyle=\frac{nmhk}{3780}\left[Ah^{6}D_{\xi}^{6}+Bk^{6}D_{\eta}^{6}-Ch^{6}k^{6}D_{\xi}^{6}D_{\eta}^{6}\right]
C00\displaystyle C_{00} =36​(3​m4−25​m2+60)​(3​n4−25​n2+60)\displaystyle=6\left(3m^{4}-25m^{2}+60\right)\left(3n^{4}-25n^{2}+60\right)
C10\displaystyle C_{10} =−24​m2​(3​m2−20)​(2​n4−25​n2+60)\displaystyle=-4m^{2}\left(3m^{2}-20\right)\left(2n^{4}-25n^{2}+60\right)
C20\displaystyle C_{20} =6​m2​(3​m2−5)​(3​n4−25​n2+60)\displaystyle=6m^{2}\left(3m^{2}-5\right)\left(3n^{4}-25n^{2}+60\right)
C01\displaystyle C_{01} =−24​n2​(3​n2−20)​(3​m4−25​m2+60)\displaystyle=-4n^{2}\left(3n^{2}-20\right)\left(3m^{4}-25m^{2}+60\right)
C02\displaystyle C_{02} =6​n2​(3​n2−5)​(3​m4−25​n2+60)\displaystyle=6n^{2}\left(3n^{2}-5\right)\left(3m^{4}-25n^{2}+60\right)
C11\displaystyle C_{11} =16​m2​n2​(3​m2−20)​(3​n2−20)\displaystyle=6m^{2}n^{2}\left(3m^{2}-20\right)\left(3n^{2}-20\right)
C12\displaystyle C_{12} =−4​m2​n2​(3​m2−20)​(3​n2−5)\displaystyle=-4m^{2}n^{2}\left(3m^{2}-20\right)\left(3n^{2}-5\right)
C21\displaystyle C_{21} =−4​m2​n2​(3​m2−5)​(3​n2−20)\displaystyle=-4m^{2}n^{2}\left(3m^{2}-5\right)\left(3n^{2}-20\right)
C22\displaystyle C_{22} =m2​n2​(3​m2−5)​(3​n2−5)\displaystyle=m^{2}n^{2}\left(3m^{2}-5\right)\left(3n^{2}-5\right)

iar

A=m2​(3​m4−21​m2+28)\displaystyle A=m^{2}\left(3m^{4}-21m^{2}+28\right)
B=n2​(3​n4−21​n2+28)\displaystyle B=n^{2}\left(3n^{4}-21n^{2}+28\right)
C=115120​m2​n2​(3​m4−21​m2+28)​(3​n4−21​n2+28)\displaystyle C=\frac{1}{15120}m^{2}n^{2}\left(3m^{4}-21m^{2}+28\right)\left(3n^{4}-21n^{2}+28\right)

Dacă în (56) se face n=m=2n=m=2 se obține următoarea formulă de cubatură de tip închis, care are gradul parțial de exactitate (5,5)(5,5) :
∫−2​h2​h∫−2​k2​kf(x,y)dxdy=4​h​k2025{144f(0,0)+384[f(−h,0)+f(h,0)+f(0,−k)+f(0,k)]+84[f(−2h,0)+f(0,−2k)+f(0,2k)+f(2h,0)]+1024[f(−h,−k)+f(−h,k)++f(h,−k)+f(h,k)]+224[f(−2h,−k)+f(−2h,k)+f(−h,−2k)+f(−h,2k)++f(h,−2k)+f(h,2k)+f(2h,−k)+f(2h,k)]+49[f(−2h,−2k)+f(−2h,2k)+f(2h,−2k)+f(2h,2k)]}+p\int_{-2h}^{2h}\int_{-2k}^{2k}f(x,y)dxdy=\frac{4hk}{2025}\{144f(0,0)+384[f(-h,0)+f(h,0)+f(0,-k)+f(0,k)]+84[f(-2h,0)+f(0,-2k)+f(0,2k)+f(2h,0)]+1024[f(-h,-k)+f(-h,k)++f(h,-k)+f(h,k)]+224[f(-2h,-k)+f(-2h,k)+f(-h,-2k)+f(-h,2k)++f(h,-2k)+f(h,2k)+f(2h,-k)+f(2h,k)]+49[f(-2h,-2k)+f(-2h,2k)+f(2h,-2k)+f(2h,2k)]\}+\mathrm{p}.
cu

ρ=−32​h​k945​[h6​Dξ6+k6​Dη6+2945​h6​k6​Dξ6​Dη6].\rho=-\frac{32hk}{945}\left[h^{6}D_{\xi}^{6}+k^{6}D_{\eta}^{6}+\frac{2}{945}h^{6}k^{6}D_{\xi}^{6}D_{\eta}^{6}\right].

Pentru m=n=3m=n=3 se obține formula de cubatură de tip deschis

∫−3​h3​h∫−3​k3​kf(x,y)dxdy=9​h​k100{676f(0,0)−364[f(h,0)+f(−h,0)+f(0,k)\displaystyle\quad\int_{-3h}^{3h}\int_{-3k}^{3k}f(x,y)dxdy=\frac{9hk}{100}\{76f(0,0)-64[f(h,0)+f(-h,0)+f(0,k)
+f(0,−k)]+286[f(0,2k)+f(0,−2k)+f(2h,0)]+196[f(h,k)+\displaystyle+f(0,-k)]+86[f(0,2k)+f(0,-2k)+f(2h,0)]+96[f(h,k)+
+f(−h,k)+f(h,−k)+f(−h,−k)]−154[f(h,2k)+f(−h,2k)+f(h,−2k)\displaystyle+f(-h,k)+f(h,-k)+f(-h,-k)]-54[f(h,2k)+f(-h,2k)+f(h,-2k)
+f(−h,−2k)+f(2h,k)+f(−2h,k)+f(2h,−k)+f(−2h,−k)]+121[f(2h,2k)\displaystyle+f(-h,-2k)+f(2h,k)+f(-2h,k)+f(2h,-k)+f(-2h,-k)]+21\quad[f(2h,2k)
+f(−2h,2k)+f(2h,−2k)+f(−2h,−2k)]+p\displaystyle+f(-2h,2k)+f(2h,-2k)+f(-2h,-2k)]+p

unde

ρ=12370​h​k​[h6​Dξ6+k6​Dη6−41840​h6​k6​Dξ6​Dη6]\rho=\frac{123}{70}hk\left[h^{6}D_{\xi}^{6}+k^{6}D_{\eta}^{6}-\frac{41}{840}h^{6}k^{6}D_{\xi}^{6}D_{\eta}^{6}\right]

Pentru m=n=2m=n=2 din (56) se obține o formulă de cubatură cu noduri în afara domeniulıu de integrare, care merită să fie menționată.
17. In cazul s=3s=3 formula de cubatură (39) se scrie

∫x0−m1​h1x0+m1​h1𝑑x​∫y0−m2​h2y0+m2​h2𝑑y​∫z0−m3​h3z0+m3​h3f​(x,y,z)​𝑑z==h1h2h3[A00f(x0,y0,z0)+∑j1=1p1Aj11Sj10,1f(x0,y0,z0)+∑j2=1p2Aj22Sj20,2f(x0,y0,z0)+∑j3=1p3Aj33​Sj30,3/(x0,y0,z0)+∑j1=1p1∑j2=1p0Aj1​j21,2​Sj10,1​Sj20,2​f​(x0,y0,z0)++∑j1=1p1∑j3=1p3Aj1​j31,3​Sj10,1​Sj30,3​f​(x0,y0,z0)+∑j2=1p2∑j3=1p3Aj2​j32,3​Sj20,2​Sj30,3​f​(x0,y0​z0)+∑j1=1p1∑j2=1p3∑j3=1p4Aj1​j2​j31,2,3Sj10,1Sj20,2Sj30,3f(x0,y0,z0)]+γ3,\begin{gathered}\int_{x_{0}-m_{1}h_{1}}^{x_{0}+m_{1}h_{1}}dx\int_{y_{0}-m_{2}h_{2}}^{y_{0}+m_{2}h_{2}}dy\int_{z_{0}-m_{3}h_{3}}^{z_{0}+m_{3}h_{3}}f(x,y,z)dz=\\ =h_{1}h_{2}h_{3}\left[A_{0}^{0}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\sum_{j_{1}=1}^{p_{1}}A_{j_{1}}^{1}S_{j_{1}}^{0,1}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\sum_{j_{2}=1}^{p_{2}}A_{j_{2}}^{2}S_{j_{2}}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)\right.\\ +\sum_{j_{3}=1}^{p_{3}}A_{j_{3}}^{3}S_{j_{3}}^{0,3}/\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\sum_{j_{1}=1}^{p_{1}}\sum_{j_{2}=1}^{p_{0}}A_{j_{1}j_{2}}^{1,2}S_{j_{1}}^{0,1}S_{j_{2}}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\\ +\sum_{j_{1}=1}^{p_{1}}\sum_{j_{3}=1}^{p_{3}}A_{j_{1}j_{3}}^{1,3}S_{j_{1}}^{0,1}S_{j_{3}}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\sum_{j_{2}=1}^{p_{2}}\sum_{j_{3}=1}^{p_{3}}A_{j_{2}j_{3}}^{2,3}S_{j_{2}}^{0,2}S_{j_{3}}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0}z_{0}\right)\\ \left.+\sum_{j_{1}=1}^{p_{1}}\sum_{j_{2}=1}^{p_{3}}\sum_{j_{3}=1}^{p_{4}}A_{j_{1}j_{2}j_{3}}^{1,2,3}S_{j_{1}}^{0,1}S_{j_{2}}^{0,2}S_{j_{3}}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)\right]+\gamma_{3},\end{gathered}

minde

Sj10,1​f​(x0,y0,z0)\displaystyle S_{j_{1}}^{0,1}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right) =f​(x0+j1​h1,y0,z0)+f​(x0−j1​h1,y0,z0)\displaystyle=f\left(x_{0}+j_{1}h_{1},y_{0},z_{0}\right)+f\left(x_{0}-j_{1}h_{1},y_{0},z_{0}\right) (58)
Sj20,2​f​(x0,y0,z0)\displaystyle S_{j_{2}}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right) =f​(x0,y0+j2​h2,z0)+f​(x0,y0−j2​h2,z0)\displaystyle=f\left(x_{0},y_{0}+j_{2}h_{2},z_{0}\right)+f\left(x_{0},y_{0}-j_{2}h_{2},z_{0}\right)
Sj30,3​f​(x0,y0,z0)\displaystyle S_{j_{3}}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right) =f(x0,y0,z0+j3h3)+/(x0,y0,z0−j3h3)\displaystyle=f\left(x_{0},y_{0},z_{0}+j_{3}h_{3}\right)+/\left(x_{0},y_{0},z_{0}-j_{3}h_{3}\right)

iar restul r3r_{3} are expresia de la (42) cu modificarea notat,iei deja folosită

t1=x,t2=y,t3=zt01=x0,t02=y6,t03=z0\begin{array}[]{lll}t^{1}=x,&t^{2}=y,&t^{3}=z\\ t_{0}^{1}=x_{0},&t_{0}^{2}=y_{6},&t_{0}^{3}=z_{0}\end{array}

Coeficienții formulei (57) au expresiile
18​A00=(−1)p1+p2+p3(p1!)2​(p2!)2​(p3!)​∫0m1∫0m2∫0m3u1​(x)​u2​(y)​u3​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\frac{1}{8}A_{0}^{0}=\frac{(-1)^{p_{1}+p_{2}+p_{3}}}{\left(p_{1}!\right)^{2}\left(p_{2}!\right)^{2}\left(p_{3}!\right)}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}u_{1}(x)u_{2}(y)u_{3}(z)dxdydz
18​Aj11=(−1)p1+p2+p3−j1(p1−j1)!​(p1+j1)!​(p2!)2​(p3!)2​∫0m1∫0m2∫0m3vj11​(x)​u2​(y)​u3​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\frac{1}{8}A_{j_{1}}^{1}=\frac{(-1)^{p_{1}+p_{2}+p_{3}-j_{1}}}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!\left(p_{2}!\right)^{2}\left(p_{3}!\right)^{2}}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}v_{j_{1}}^{1}(x)u_{2}(y)u_{3}(z)dxdydz
18​Aj22=(−1)p1+p2+p3−j2(p2−j2)!​(p2+j2)!​(p1!)2​(p3!)2​∫0m1∫0m2∫0m3u1​(x)​vj32​(y)​u3​(z)​𝑑x​𝑑z​𝑑y\frac{1}{8}A_{j_{2}}^{2}=\frac{(-1)^{p_{1}}+p_{2}+p_{3}-j_{2}}{\left(p_{2}-j_{2}\right)!\left(p_{2}+j_{2}\right)!\left(p_{1}!\right)^{2}\left(p_{3}!\right)^{2}}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}u_{1}(x)v_{j_{3}}^{2}(y)u_{3}(z)dxdzdy
18​Aj33=(−1)p1+p2+p3−j3(p3−j3)!​(p3+j3)!​(p1!)2​(p2!)2​∫0m1∫0m2∫0m3u1​(x)​u2​(y)​vj33​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\frac{1}{8}A_{j_{3}}^{3}=\frac{(-1)^{p_{1}+p_{2}+p_{3}-j_{3}}}{\left(p_{3}-j_{3}\right)!\left(p_{3}+j_{3}\right)!\left(p_{1}!\right)^{2}\left(p_{2}!\right)^{2}}\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}u_{1}(x)u_{2}(y)v_{j_{3}}^{3}(z)dxdydz
18​Aj1​j21,2=(−1)p1+p2+p3−j1−j2(p1−j1)!​(p1+j1)!​(p2−j2)!​(p2+j2)!​(p3!)2\frac{1}{8}A_{j_{1}j_{2}}^{1,2}=\frac{(-1)^{p_{1}+p_{2}+p_{3}-j_{1}-j_{2}}}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!\left(p_{2}-j_{2}\right)!\left(p_{2}+j_{2}\right)!\left(p_{3}!\right)^{2}}.

∫0m1∫0m2∫0m3vj11​(x)​vj22​(y)​u3​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}v_{j_{1}}^{1}(x)v_{j_{2}}^{2}(y)u_{3}(z)dxdydz

18​Aj1​j31,3=(−1)p1+p2+p3−j1−j3(p1−j1)!​(p1+j1)!​(p2!)2​(p3−j3)!​(p3+j3)!\frac{1}{8}A_{j_{1}j_{3}}^{1,3}=\frac{(-1)^{p_{1}+p_{2}+p_{3}-j_{1}-j_{3}}}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!\left(p_{2}!\right)^{2}\left(p_{3}-j_{3}\right)!\left(p_{3}+j_{3}\right)!}.

∫0m1∫0m2∫0m3vj11​(x)​u2​(y)​vj33​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m^{3}}v_{j_{1}}^{1}(x)u_{2}(y)v_{j_{3}}^{3}(z)dxdydz

18​Aj2​j32,3=(−1)p1+p2+p3−j2−j3(p1!)2​(p2−j2)!​(p2+j2)!​(p3−j3)!​(p3+i3)!\frac{1}{8}A_{j_{2}j_{3}}^{2,3}=\frac{(-1)^{p_{1}}+p_{2}+p_{3}-j_{2}-j_{3}}{\left(p_{1}!\right)^{2}\left(p_{2}-j_{2}\right)!\left(p_{2}+j_{2}\right)!\left(p_{3}-j_{3}\right)!\left(p_{3}+i_{3}\right)!}.

∫0m1∫0m2∫0m3u1​(x)​vj22​(y)​vj33​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}u_{1}(x)v_{j_{2}}^{2}(y)v_{j_{3}}^{3}(z)dxdydz

18​Aj1​j2​j21,2,3=(−1)p1+p2+p3−j1−j2−j3(p1−j1)!​(p1+j1)!​(p2−j2)!​(p2+j2)!​(p3−j3)!​(p3+j3)!\frac{1}{8}A_{j_{1}j_{2}j_{2}}^{1,2,3}=\frac{(-1)^{p_{1}}+p_{2}+p_{3}-j_{1}-j_{2}-j_{3}}{\left(p_{1}-j_{1}\right)!\left(p_{1}+j_{1}\right)!\left(p_{2}-j_{2}\right)!\left(p_{2}+j_{2}\right)!\left(p_{3}-j_{3}\right)!\left(p_{3}+j_{3}\right)!}.

∫0m1∫0m2∫0m3vj11​(x)​vj22​(y)​vj33​(z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z\int_{0}^{m_{1}}\int_{0}^{m_{2}}\int_{0}^{m_{3}}v_{j_{1}}^{1}(x)v_{j_{2}}^{2}(y)v_{j_{3}}^{3}(z)dxdydz
  1. 18.

    Ne vom opri acum asupra unor cazuri particulare importante ale acestei formule.

Pentru p1=p2=p3=0p_{1}=p_{2}=p_{3}=0 se obține o formulă de cubatură care foloseste un singur nod și are gradul partial de exactitate ( 1,1,11,1,1 )

∭Df​(x,y,z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z=8​m1​m2​m3​h1​h2​h3​f​(x0,y0,z0)+ρ\iiint_{D}f(x,y,z)dxdydz=8m_{1}m_{2}m_{3}h_{1}h_{2}h_{3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+\rho (59)

unde DD este paralelipipedul

x0−m1​h1≦x≦x0+m1​h1,y0−m2​h2≦y≦y0+m2​h2,z0−m3​h3≦z≦z0+m3​h3x_{0}-m_{1}h_{1}\leqq x\leqq x_{0}+m_{1}h_{1},y_{0}-m_{2}h_{2}\leqq y\leqq y_{0}+m_{2}h_{2},z_{0}-m_{3}h_{3}\leqq z\leqq z_{0}+m_{3}h_{3} (60)

iar restul are expresia.
ρ=m1​m2​m3​h1​h2​h33⌈4m12h12Dξ2+4m22h22Dη2+4m32h33Dξ2−23m12m22h12h22Dξ2Dη2−\rho=\frac{m_{1}m_{2}m_{3}h_{1}h_{2}h_{3}}{3}\left\lceil 4m_{1}^{2}h_{1}^{2}D_{\xi}^{2}+4m_{2}^{2}h_{2}^{2}D_{\eta}^{2}+4m_{3}^{2}h_{3}^{3}D_{\xi}^{2}-\frac{2}{3}m_{1}^{2}m_{2}^{2}h_{1}^{2}h_{2}^{2}D_{\xi}^{2}D_{\eta}^{2}-\right.
−23m12m32h12h32Dξ2Dζ2−23m22m32h22h32Dη2Dξ2+19m12m22m32h12h22h32Dξ2Dη2Dξ2]\left.-\frac{2}{3}m_{1}^{2}m_{3}^{2}h_{1}^{2}h_{3}^{2}D_{\xi}^{2}D_{\zeta}^{2}-\frac{2}{3}m_{2}^{2}m_{3}^{2}h_{2}^{2}h_{3}^{2}D_{\eta}^{2}D_{\xi}^{2}+\frac{1}{9}m_{1}^{2}m_{2}^{2}m_{3}^{2}h_{1}^{2}h_{2}^{2}h_{3}^{2}D_{\xi}^{2}D_{\eta}^{2}D_{\xi}^{2}\right].
Se observă că unicul nod pe care e definită această formulă se găseste în centrul de greutate al domeniului DD, presupus omogen. Această formulă e de tip Gauss, întrucît folosește minimul de noduri posibil.
19. Făcînd în formula (57) p=p2=p3=1p=p_{2}=p_{3}=1, se obține formula de cubatură

∭Df​(x,y,z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z=\displaystyle\iiint_{D}f(x,y,z)dxdydz=
=m1​m2​m3​h1​h2​h327​∫−8​(m12−3)​(m22−3)​(m32−3)​f​(x0,y0,z0)+4​m12​(m22−3)​(m32−3)\displaystyle=\frac{m_{1}m_{2}m_{3}h_{1}h_{2}h_{3}}{27}\int-8\left(m_{1}^{2}-3\right)\left(m_{2}^{2}-3\right)\left(m_{3}^{2}-3\right)f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+4m_{1}^{2}\left(m_{2}^{2}-3\right)\left(m_{3}^{2}-3\right)
.S10,1f(x0y0,z0)+4(m12−3)m22(m32−3)S10,2f(x0,y0,z0)+4(m12−3)(m22−3)m32\displaystyle.S_{1}^{0,1}f\left(x_{0}y_{0},z_{0}\right)+4\left(m_{1}^{2}-3\right)m_{2}^{2}\left(m_{3}^{2}-3\right)S_{1}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+4\left(m_{1}^{2}-3\right)\left(m_{2}^{2}-3\right)m_{3}^{2}
.S10,3f(x0,y0,z0)−2m12m22(m32−3)S10,1S10,2f(x0,y0,z0)−2m12(m22−3)m32\displaystyle.S_{1}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)-2m_{1}^{2}m_{2}^{2}\left(m_{3}^{2}-3\right)S_{1}^{0,1}S_{1}^{0,2}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)-2m_{1}^{2}\left(m_{2}^{2}-3\right)m_{3}^{2} (60)
.S10,1S10,3f(x0,y0,z0)−2(m12−3)m22m32S10,2S10,3f(x0,y0,z0)+m12m22m32\displaystyle.S_{1}^{0,1}S_{1}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)-2\left(m_{1}^{2}-3\right)m_{2}^{2}m_{3}^{2}S_{1}^{0,2}S_{1}^{0,3}f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)+m_{1}^{2}m_{2}^{2}m_{3}^{2}
ρ=m13​(3​m12−5)​m2​m3​h15​h2​h345​D54+m1​m23​(3​m22−5)​m3​h1​h25​h345​Dη4+m1​m2​m33​(3​m32−5)​h1​h2​h3545​D54−m13​(3​m12−5)​m23​(3​m22−5)​m316200​h15​h25​h3​D54​Dη4−m13​(3​m12−5)​m2​m33​(3​m32−5)16200​h15​h2​h35​Dξ4​D54−m1​m23​(3​m22−5)​m33​(3​m32−5)16200⋅h1​h25​h35​Dη4​D54+m13​(3​m12−5)​m22​(3​m22−5)​m33​(3​m32−5)5832000​h15​h25​h35​D54​Dη4​D54.\begin{gathered}\rho=\frac{m_{1}^{3}\left(3m_{1}^{2}-5\right)m_{2}m_{3}h_{1}^{5}h_{2}h_{3}}{45}D_{5}^{4}+\frac{m_{1}m_{2}^{3}\left(3m_{2}^{2}-5\right)m_{3}h_{1}h_{2}^{5}h_{3}}{45}D_{\eta}^{4}\\ +\frac{m_{1}m_{2}m_{3}^{3}\left(3m_{3}^{2}-5\right)h_{1}h_{2}h_{3}^{5}}{45}D_{5}^{4}-\frac{m_{1}^{3}\left(3m_{1}^{2}-5\right)m_{2}^{3}\left(3m_{2}^{2}-5\right)m_{3}}{16200}h_{1}^{5}h_{2}^{5}h_{3}D_{5}^{4}D_{\eta}^{4}\\ -\frac{m_{1}^{3}\left(3m_{1}^{2}-5\right)m_{2}m_{3}^{3}\left(3m_{3}^{2}-5\right)}{16200}h_{1}^{5}h_{2}h_{3}^{5}D_{\xi}^{4}D_{5}^{4}-\frac{m_{1}m_{2}^{3}\left(3m_{2}^{2}-5\right)m_{3}^{3}\left(3m_{3}^{2}-5\right)}{16200}\\ \cdot h_{1}h_{2}^{5}h_{3}^{5}D_{\eta}^{4}D_{5}^{4}+\frac{m_{1}^{3}\left(3m_{1}^{2}-5\right)m_{2}^{2}\left(3m_{2}^{2}-5\right)m_{3}^{3}\left(3m_{3}^{2}-5\right)}{5832000}h_{1}^{5}h_{2}^{5}h_{3}^{5}D_{5}^{4}D_{\eta}^{4}D_{5}^{4}.\end{gathered}

Din aceasta vom obține imediat următoarea formulă de cubatură care reprezintă extinderea formulei lui Cavalieri-Simpson la trei variabile

∫x0−h1x0+h1𝑑x​∫y0−h2y0+h2𝑑y​∫z0−h3z0+h3f​(x,y,z)​𝑑z=\displaystyle\quad\int_{x_{0}-h_{1}}^{x_{0}+h_{1}}dx\int_{y_{0}-h_{2}}^{y_{0}+h_{2}}dy\int_{z_{0}-h_{3}}^{z_{0}+h_{3}}f(x,y,z)dz=
=h1​h2​h327{f(x0+h1,y0+h2,z0+h3)+f(x0+h1,y0+h2,z0−h3)+f(x0−h1,y0+h2z0+h3)\displaystyle=\frac{h_{1}h_{2}h_{3}}{27}\left\{f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}+h_{2},z_{0}+h_{3}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}+h_{2},z_{0}-h_{3}\right)+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}+h_{2}z_{0}+h_{3}\right)\right.
+f​(x0−h1,y0+h2,z0−h3)+f​(x0+h1,y0−h2,z0+h3)+f​(x0+h1,y0−h2,z0−h3)\displaystyle+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}+h_{2},z_{0}-h_{3}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}+h_{3}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}-h_{3}\right)
+f(x0−h1,y0−h2,z0+h3)+f(x0−h1,y0−h2,z0−h3)+4[f(x0,y0+h2,z0+h3)+\displaystyle+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}+h_{3}\right)+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}-h_{3}\right)+4\left[f\left(x_{0},y_{0}+h_{2},z_{0}+h_{3}\right)+\right.
+f​(x0,y0+h2,z0−h3)+f​(x0,y0−h2,z0+h3)+f​(x0,y0−h2,z0−h3)+\displaystyle+f\left(x_{0},y_{0}+h_{2},z_{0}-h_{3}\right)+f\left(x_{0},y_{0}-h_{2},z_{0}+h_{3}\right)+f\left(x_{0},y_{0}-h_{2},z_{0}-h_{3}\right)+
+f​(x0+h1,y0,z0+h3)+f​(x0+h1,y0,z0−h3)+f​(x0−h1,y0,z0+h3)+\displaystyle+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0},z_{0}+h_{3}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0},z_{0}-h_{3}\right)+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0},z_{0}+h_{3}\right)+
+f​(x0−h1,y0,z0−h3)+f​(x0+h1,y0−h2,z0)+f​(x0−h1,y0+h2,z0)\displaystyle+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0},z_{0}-h_{3}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}\right)+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}+h_{2},z_{0}\right)
+f(x0+h1,y0−h2,z0)+f(x0−h1,y0−h2,z0)]+16[f(x0,y0,z0+h3)+\displaystyle\left.+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}\right)+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0}-h_{2},z_{0}\right)\right]+6\left[f\left(x_{0},y_{0},z_{0}+h_{3}\right)+\right.
+f​(x0,y0,t0−h3)​Ω​f​(x0,y0+h2,z0)+f​(x0,y0−h2,z0)+f​(x0+h1,y0,z0)+\displaystyle+f\left(x_{0},y_{0},t_{0}-h_{3}\right)\Omega f\left(x_{0},y_{0}+h_{2},z_{0}\right)+f\left(x_{0},y_{0}-h_{2},z_{0}\right)+f\left(x_{0}+h_{1},y_{0},z_{0}\right)+
+f(x0−h1,y0,z0)]+64f(x0,y0,z0)}+ρ\displaystyle\left.\left.+f\left(x_{0}-h_{1},y_{0},z_{0}\right)\right]+64f\left(x_{0},y_{0},z_{0}\right)\right\}+\rho

unde

ρ=−h1​h2​h345[2h14Dξ4+2h24Dη4+2h34Dξ4+190h14h24Dξ4Dη4+190h14h34Dξ4Dξ4++190h24h34Dη4Dξ4+116200h14h24h34Dξ4Dη4Dξ4]\begin{gathered}\rho=-\frac{h_{1}h_{2}h_{3}}{45}\left[2h_{1}^{4}D_{\xi}^{4}+2h_{2}^{4}D_{\eta}^{4}+2h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}+\frac{1}{90}h_{1}^{4}h_{2}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}+\frac{1}{90}h_{1}^{4}h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\xi}^{4}+\right.\\ \left.+\frac{1}{90}h_{2}^{4}h_{3}^{4}D_{\eta}^{4}D_{\xi}^{4}+\frac{1}{16200}h_{1}^{4}h_{2}^{4}h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}D_{\xi}^{4}\right]\end{gathered}

Dacă în formula (60) facem m1=m2=m3=2m_{1}=m_{2}=m_{3}=2 se obține următoarea formulă de cubatură de tip deschis, care utilizează același număr de noduri ca și formula (61) și are la fel gradul parțial de exactitate ( 3,3,33,3,3 )

∫−2​h12​h1∫−2​h22​h2∫−2​h32​h3f​(x,y,z)​𝑑x​𝑑y​𝑑z=\displaystyle\quad\int_{-2h_{1}}^{2h_{1}}\int_{-2h_{2}}^{2h_{2}}\int_{-2h_{3}}^{2h_{3}}f(x,y,z)dxdydz=
=64​h1​h2​h327{−f(0,0,0)+2[f(0,0,h3)+f(0,0,−h3)+f(0,h2,0)+f(0,−h2,0)+\displaystyle=\frac{64h_{1}h_{2}h_{3}}{27}\left\{-f(0,0,0)+2\left[f\left(0,0,h_{3}\right)+f\left(0,0,-h_{3}\right)+f\left(0,h_{2},0\right)+f\left(0,-h_{2},0\right)+\right.\right.
+f(h1,0,0)+f(−h1,0,0)]−4[f(0,h2,h3)+f(0,h2,−h3)+f(0,−h2,h3)\displaystyle\left.+f\left(h_{1},0,0\right)+f\left(-h_{1},0,0\right)\right]-4\left[f\left(0,h_{2},h_{3}\right)+f\left(0,h_{2},-h_{3}\right)+f\left(0,-h_{2},h_{3}\right)\right. (62)
+f​(0,−h2,−h3)+f​(h1,0,h3)+f​(h1,0,−h3)+f​(−h1,0,h3)+f​(−h1,0,−h3)+\displaystyle+f\left(0,-h_{2},-h_{3}\right)+f\left(h_{1},0,h_{3}\right)+f\left(h_{1},0,-h_{3}\right)+f\left(-h_{1},0,h_{3}\right)+f\left(-h_{1},0,-h_{3}\right)+
+f(h1,h2,0)+f(−h1,h2,0)+f(h1,−h2,0)+f(−h1,−h2,0)]+8[f(h1,h2,h3)+\displaystyle\left.+f\left(h_{1},h_{2},0\right)+f\left(-h_{1},h_{2},0\right)+f\left(h_{1},-h_{2},0\right)+f\left(-h_{1},-h_{2},0\right)\right]+8\left[f\left(h_{1},h_{2},h_{3}\right)+\right.
+f​(h1,h2,−h3)+f​(−h1,h2,h3)+f​(−h1,h2,−h3)+f​(h1,−h2,h3)+f​(h1,−h2,−h3)+\displaystyle+f\left(h_{1},h_{2},-h_{3}\right)+f\left(-h_{1},h_{2},h_{3}\right)+f\left(-h_{1},h_{2},-h_{3}\right)+f\left(h_{1},-h_{2},h_{3}\right)+f\left(h_{1},-h_{2},-h_{3}\right)+
+f(−h1,−h2,h3)+f(−h1,−h2,−h3)]}+ρ,\displaystyle\left.\left.+f\left(-h_{1},-h_{2},h_{3}\right)+f\left(-h_{1},-h_{2},-h_{3}\right)\right]\right\}+\rho,
ρ=179245h1h2h3[4(h14Dξ4+h24Dη4+h34Dξ4)−9845(h14h24Dξ4Dη4+h14h34Dξ4Dξ4++h24h34Dη4Dξ4)+72025h14h24h34Dξ4Dη4Dξ4].\begin{gathered}\rho=\frac{1792}{45}h_{1}h_{2}h_{3}\left[4\left(h_{1}^{4}D_{\xi}^{4}+h_{2}^{4}D_{\eta}^{4}+h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}\right)-\frac{98}{45}\left(h_{1}^{4}h_{2}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}+h_{1}^{4}h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\xi}^{4}+\right.\right.\\ \left.\left.+h_{2}^{4}h_{3}^{4}D_{\eta}^{4}D_{\xi}^{4}\right)+\frac{7}{2025}h_{1}^{4}h_{2}^{4}h_{3}^{4}D_{\xi}^{4}D_{\eta}^{4}D_{\xi}^{4}\right].\end{gathered}

Alte formule de integrare numerică au fost date în lucrarea [4].

§. 4. Formula de integrare numerică a lui Cavalieri-Simpson in EsE_{s}

  1. 20.

    In încheiere vom da, sub formă explicită, două din formulele de cubatură mai importante deduse deja în cazurile s=1,2s=1,2 şi 3 .

Astfel avem formula de cubatură de grad de exactitate (1,1,…,1)(1,1,\ldots,1)

∬…​∫Df​(M)​𝑑M=2s​m1​…​ms​h1​…​hs​f​(M0)+ρ\iint\ldots\int_{D}f(M)dM=2^{s}m_{1}\ldots m_{s}h_{1}\ldots h_{s}f\left(M_{0}\right)+\rho

unde DD este hiperparalelipipedul

t0i−mi​hi≦ti≦t0i+mi​hi(i=1,s¯)t_{0}^{i}-m_{i}h_{i}\leqq t^{i}\leqq t_{0}^{i}+m_{i}h_{i}\quad(i=\overline{1,s})

iar restul are expresia

ρ=m1​m2​…​ms​h1​…​hs3[2s−1m12h12Dξ12+⋯+2s−1ms2hs2Dξs2−2s−2m12​m22​h12​h223Dξ12Dξ22−\displaystyle\rho=\frac{m_{1}m_{2}\ldots m_{s}h_{1}\ldots h_{s}}{3}\left[2^{s-1}m_{1}^{2}h_{1}^{2}D_{\xi_{1}}^{2}+\cdots+2^{s-1}m_{s}^{2}h_{s}^{2}D_{\xi_{s}}^{2}-2^{s-2}\frac{m_{1}^{2}m_{2}^{2}h_{1}^{2}h_{2}^{2}}{3}D_{\xi_{1}}^{2}D_{\xi_{2}}^{2}-\right.
…−2s−2​ms−12​ms2​hs−12​hs3​Dξs−12​Dξs2\displaystyle\quad\quad\ldots-2^{s-2}\frac{m_{s-1}^{2}m_{s}^{2}h_{s-1}^{2}h_{s}}{3}D_{\xi_{s-1}}^{2}D_{\xi_{s}}^{2}
+………………………………………hs2Dξ12…Dξ32].\displaystyle\left.+\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots\ldots h_{s}^{2}D_{\xi_{1}}^{2}\ldots D_{\xi_{3}}^{2}\right].
  1. 21.

    Dacă în formula (39) se face

p1=p2=…=ps=m1=m2=…=ms=1p_{1}=p_{2}=\ldots=p_{s}=m_{1}=m_{2}=\ldots=m_{s}=1

se obține următoarea formulă de cubatură, de grad parțial de exactitate (3,3,…,3)(3,3,\ldots,3), care reprezintă extinderea formulei lui Cavalieri-Sompson în EsE_{s}

CONTRIBUTIONS À L’INTÉGRATION NUMÉRIQUE DES FONCTIONS DE PLUSIEURS VARIABLES

(Résumé)
En utilisant certaines formules d’interpolation pour les fonctions de plusieurs variables, on construit plusieurs formules pour le calcul approché des intégrales multiples définies. Pour chaque formule donnée on établit l’expression du reste.

Dans le premier paragraphe, après quelques considérations générales sur l’intégration numérique des fonctions de plusieurs variables, on déduit, en particulier, la formule de Cavalieri-Simpson pour deux variables. A cette occasion on donne aussi une expression précise du reste (25) de cette formule.

Dans le second paragraphe est construite une formule de cubature (39) pour les intégrales s-uples. Au (42) on établit l’expression du reste de cette formule.

Dans le troisième paragraphe on déduit sous une forme explicite, de (39), une série de formules d’intégration numérique poúr les intégrales simple, double et triple.

Dans le dernier paragraphe on donne effectivement deux formules de cubature pour les intégrales s-uples: la formule (62) qui utilise un seul noeud et la formule (64) qui représente la généralisation de la formule de quadrature de Cavalieri-Simpson.

1957

Related Posts