Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România

A. Contribuțiile matematice ale lui Tiberiu Popoviciu sunt probabil mai cunoscute decât aportul domniei sale în domeniul informaticii.

Acad. Caius Iacob aprecia în 1975 că “Tiberiu Popoviciu va rămâne în istoria matematicii româneşti ca întâiul matematician dat de Transilvania după Ianos Bolyai” [C. Iacob, 1975], iar acad. Miron Niculescu (președinte al Academiei Române între anii 1966-1975) concluziona în 1956 că “Tiberiu Popoviciu a pus bazele Analizei Numerice din țara noastră” [M. Nicolescu, 1956].

Ca savant vizionar, Tiberiu Popoviciu a avut preocupări mai largi decât cele din sfera matematicii. El a intuit importanța și utilitatea calculatoarelor, care au început să fie construite în timpul celui de-al doilea război mondial.

După ce a susţinut în 1933 doctoratul la Sorbona, Popoviciu predă la mai multe universităţi din ţară, avansând în carieră. În 1946 revine la Cluj, unde este numit profesor la Universitatea din Cluj, şi unde va preda până la sfârşitul vieţii (în 1975).

În 1951 se înființează, sub conducerea sa, Secția de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei Române, cu sediul pe strada Republicii nr. 37. Activitatea în primii şase ani se axează doar pe matematică (mai exact pe analiză numerică şi teoria aproximării – domenii aflate într-o dezvoltare explozivă în lume, după apariţia calculatoarelor electronice). Rezultatele importante obţinute aici fac posibilă trecerea la următoarea etapă.

În 1957, Secția capătă numele de Institutul de Calcul și se începe angajarea de ingineri electroniști, fizicieni și tehnicieni. Scopul Institutului se lărgeşte, vizând un proiect ambițios, de construire (de la zero) a unor calculatoare electronice, în vederea rezolvării concrete a unor probleme practice din industrie.

Viziunea lui Popoviciu, care s-a și realizat, a fost de creare a unui Institut în care calculul se manifestă prin trei valențe ale sale:

• Calcul teoretic: formarea de matematicieni specializaţi în analiză numerică şi teoria aproximării – domenii ale matematicii aplicate, în plină dezvoltare; Școala Clujeană de Analiză Numerică și Teoria Aproximării astfel formată la acest Institut este recunoscută în ţară, precum şi în străinătate;
• Calcul practic: formarea de specialiști capabili de a rezolva probleme practice prin modelarea lor ca probleme matematice, de a găsi algoritmi eficienți, de a programa la calculator și a obține rezultate concrete, utile apoi beneficiarilor. La Institut au fost finalizate în perioada 1952-1975 peste 100 de contracte cu agenți economici, din 1963 întocmindu-se și rulându-se programe la calculatorul DACCIC-1, construit la Institut [T. Popoviciu, 1971].
• Calcul electronic: construirea de calculatoare electronice.

Documentul scanat alăturat arată această viziune a lui Popoviciu. In document sunt subliniate (în original) „teorie, practică şi tehnică a calculului”.

B. Este binecunoscut că după instalarea comunismului în România, cibernetica era definită ca ”pseudoștiința reacționară inventată de burghezie pentru a abate atenția proletariatului de la lupta de clasă”. Cum s-a renunțat la această definiție în România, și cum a devenit cibernetica utilă? Este greu de răspuns exact și documentat. Putem opina că statele comuniste au fost nevoite să renunțe la această atitudine când, pentru a ține pasul cu țările din vest, s-au decis să construiască calculatoare electronice. Cert este că, în România, prima conferință națională de cibernetică a fost organizată în 1958 [O. Aramă, 1968], [E. Popoviciu, 1999], [E. Popoviciu, 2004] iar rolul hotărâtor al lui Tiberiu Popoviciu nu poate fi pus la îndoială.

C. În 1962 se înființează la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj secția  ”Mașini de Calcul” pentru studenții din anul V, secție la care începe predarea noţiunilor de informatică. Rolul lui Tiberiu Popoviciu este larg recunoscut [Ghitta, 2012, p. 278]. Unele din primele cursuri sunt predate, alături de Tiberiu Popoviciu, de specialişti formaţi la Institutul de Calcul, cum ar fi acad. Dimitrie D. Stancu (curs privind limbajul Fortran), precum şi matematicianul Liviu Negrescu (unele seminarii privind limbajul Algol).

D. În 1959 se construieşte la ICTP calculatorul experimental MARICA (Mașina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei). A fost un calculator prin care inginerii, fizicienii, tehnicienii dar și matematicienii (care s-au ocupat de latura software, neexistând atunci absolvenţi de informatică) au căpătat experiență şi au verificat unele principii de funcţionare.

DACCIC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj), finalizat în 1963, a fost al doilea calculator construit la Institut, şi a avut performanțe notabile la acea vreme. El a fost folosit aici mai bine de 10 ani, pentru rezolvarea practică a diferitor probleme din economie (în perioada 1951-1975 s-au realizat peste 100 de contracte economice [T. Popoviciu, 1971], cele după 1963 fiind programate la DACICC-1). Totodată, cu ajutorul lui, s-a format Școala Clujeană de Analiză Numerică și Teoria Aproximării.

Acest calculator constituie un jalon important în istoria informaticii românești, fiind primul calculator din România cu tranzistori și cu memorie internă (RAM), realizată din ferite. Pentru acest calculator, matematicianul Liviu Negrescu a conceput și realizat (în cod maşină) o bibliotecă de programe pentru evaluarea funcțiilor matematice elementare (sinus, cosinus, exponenţială, logaritm, radical, etc.).

Proiectul DACICC-1 a fost coordonat iniţial de Manfred Rosman, iar apoi ing. Gheorghe Farkas a preluat coordonarea, finalizând construirea. Echipa a fost alcătuită în principal din inginerii Bruno Azzola, Mircea Bocu, Iolanda Iuhasz, şi tehnicienii Robert Kaiser, Zoltan Pikethy şi Ecaterina Oprea.

Calculatorul opera doar în limbaj mașină, şi avea lungimea cuvântului de 36 biţi. Mai multe caracteristici sunt prezentate în materialul întocmit de ing. M. Bocu, în volumul de faţă [M. Bocu, 2018], iar modul de operare este descris de mat. Liviu Negrescu [L. Negrescu, 2018].

E. La începutul anilor 1960, prestigiul Institutului în domeniul calculatoarelor crescuse odată cu construirea calculatorului DACICC-1.

In 1966, Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară (ICEA) Bucureşti, din cadrul Institutului Central pentru Cercetări Agricole (ICCA), comandă construirea unui calculator la ICTP, care să aibă performanţe notabile. Acesta se va proiecta şi construi între anii 1966-1968. Intre timp, în 1967 se înfiinţează Institutul pentru Tehnică Calcul (ITC) Filiala Cluj, prin transferul unui număr însemnat de hardişti şi softişti de la ICTP. Ei vor finaliza în 1968 construirea calculatorului DACICC-200, tot în clădirea Institutului de Calcul. Calculatorul se instalează în 1969 la beneficiar, la Bucureşti.

Calculatorul DACCIC-200 constituie un reper deosebit de important al informaticii româneşti:

• din perspectiva software, a fost primul calculator românesc cu sistem de operare și compilator (aspecte reprezentative pentru generaţia a doua de calculatoare); aspecte mai detaliate sunt prezentate în materialele întocmite de L. Negrescu şi W. Schuster din acest volum;

din perspectiva hardware, a avut caracteristici care l-au făcut să rămână consemnat în cărţile de istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti ca fiind «cel mai puternic calculator» conceput şi construit în România [Bălan, 1985, p. 385]. Caracteristicile sale sunt prezentate mai în detaliu de ing. M. Bocu în materialul din acest volum.

Constructorii calculatorului au fost inginerii Mircea Bocu şi Gheorghe Farkas. Contribuţii notabile au fost aduse de către ing. Bruno Azzola, precum şi de către inginerii Daniel Beloiu şi Iolanda Juhasz. Mai pot fi menţionaţi Mircea Pătru, precum şi tinerii absolvenţi Tudor Mureșan, Mihail Mușteanu, Dan Cigmăian, Petre Soreanu.

In ce priveşte latura software, contribuţiile majore au fost aduse de către Liviu Negrescu, care a realizat compilatorul de tip Fortran II (în limbajul de asamblare MOL), şi de către Werner Schuster, care a reproiectat şi finalizat sistemul de operare (precum şi asamblorul MOL – Machine Oriented Language). De menţionat Hannes Stein, care a realizat asamblorul PAS (Programare în Adrese Simbolice). Matematicienii Ştefan Niţchi şi Emil Muntean au realizat prima versiune a sistemului de operare, folosind asamblorul PAS. Coordonarea echipei soft a fost făcută de Emil Muntean, secondat de Teodor Rus. Matematicianul Stela Laslău-Popescu, în colaborare cu echipa hard, a întocmit o serie de programe de test pentru verificarea funcţionării calculatorului.

Cum la sfârşitul anilor ’60 a început în ţară construirea calculatoarelor electronice sub licenţă, preocupările de construire a celor artizanale s-au oprit atât la ICTP cât şi în alte centre. DACICC-200 se pare că rămâne singurul calculator românesc care a îndeplinit toate caracteristicile specifice generaţiei a doua de calculatoare, inclusiv un limbaj de programare de nivel înalt, care presupune un sistem de operare.

Trebuie menţionat că şi după transferul în 1967 a unor hardişti şi softişti, care au fondat ITC Cluj, la ICTP s-au realizat în continuare studii avansate privind tehnologii hardware. Realizările inginerului Bruno Azzola (alături de ing. Radu Morar) s-au finalizat prin construirea unui tun de evaporare, a unui implantator ionic (în câmp electrostatic) – primul de acest fel din ţară, şi care va fi modernizat după 1975 la ITC (pentru câmp electromagnetic), cu caracteristici notabile. Aceste dispozitive au permis obţinerea a trei brevete privind procedee pentru obţinerea de circuite integrate prin difuzie, efectuarea unor experimente pentru proiectarea şi construirea de către IPRS a diodelor Schottky de putere, etc.

F. În 1971 se înființează primele patru licee de informatică din țară. La Cluj, trei personalităţi s-au remarcat în acest demers: Tiberiu Popoviciu, Emil Muntean (directorul Institutului pentru Tehnică de Calcul – ITC Cluj) şi Vasile Petean (directorul Centrului Teritorial de Calcul Electronic – CTCE Cluj). Softiştii formaţi la Institutul de Calcul scriu unele din primele manuale de informatică pentru liceu, predând elevilor câţiva ani:

• Muntean, Limbajul COBOL. Manual pentru elevii liceelor pentru prelucrarea automată a datelor, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Bucureşti, 1972.
• Muntean, L. Negrescu, A. Prodan, T. Vușcan, Introducere în informatică, Consiliul Organizării Economico-Sociale, Bucureşti, 1973.

In prezent, liceul poartă numele lui Tiberiu Popoviciu, ca recunoaştere a eforturile domniei sale.

ICTP a suferit o mare lovitură în 1975, alături de celelalte două institute de matematică ale Academiei Române, de la Bucureşti şi Iaşi, fiind desfiinţat de cuplul Ceauşescu. Tiberiu Popoviciu şi Miron Nicolescu au fost răpuşi de durere în acel an. ICTP şi-a continuat activitatea în cadrul universităţii clujene cu doar 6 angajaţi (din totalul de 48), reluându-şi dezvoltarea în 1990, sub tutela Academiei Române.

EPILOG. In 1975, în necrologul despre Tiberiu Popoviciu, acad. Caius Iacob scria: “Fie ca opera sa, brutal întreruptă, să fie reluată în viitor de elevii şcolii matematice pe care a creat-o la Cluj”.

Istoria informaticii în România, Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

O. Aramă, Informare asupra cercetărilor în domeniul teoriei, practicii şi tehnicii calculului, la Institutul de Calcul din Cluj, al Academiei RSR, 1968.

Şt. Bălan, N. Şt. Mihăilescu, Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei RSR, 1985.

M. Bocu, Calculatoarele DACICC-1 și DACICC-200 de la Cluj, primele calculatoare românești cu tranzistori și RAM, respectiv cu sistem de operare și compilator, 2018 (link in curand).

Cătinaş, Istoricul Institutului de Calcul: fondarea analizei numerice din România, contribuţii la fondarea informaticii din România, https://ictp.acad.ro/ro/istoric, accesat la data de 15.12.2018

E. Cătinaş, Tiberiu Popoviciu (website), https://ictp.acad.ro/tiberiu-popoviciu, accessed on Dec. 15, 2018

O. Ghitta (coord.), Istoria Universităţii Babeş-Bolyai, Editura Mega, 2012.

C. Iacob, Academician Profesor Tiberiu Popoviciu (1906-1975), Gaz. Mat., 80 (1975) no. 12, 451-453.

L. Negrescu, Despre programarea si executarea programelor la calculatoarele DACICC-1 şi DACICC-200, volumul de faţă, 2018, (link in curand).

M. Nicolescu, ş.a., Activitatea matematică a profesorului Tiberiu Popoviciu – la a 50-a aniversare a zilei de naştere, Stud. Cerc. Mat. (Cluj), 8 (1957) nos. 1-2, pp. 7-19. https://ictp.acad.ro/scm/journal/article/view/215 accesat în 11 noiembrie 2018.

I. Păvăloiu, Amintiri despre contribuţiile lui Tiberiu Popoviciu şi ale Institutului de Calcul la fondarea informaticii din România, volumul de faţă, 2018, (link in curand).

E. Popoviciu, Viaţa este frumoasă dacă o înţelegi, dacă o trăieşti cu demnitate, dacă nu o trădezi, Analysis, functional equations, approximation and convexity, L. Lupşa, M. Ivan (editori), Proceedings of the conference held in honor of professor Elena Popoviciu on the occasion of her 75th anniversary, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1999, pp. xxix-xxxiv.

E. Popoviciu, După cinci ani, din nou, despre frumuseţea vieţii, în: Analysis, functional equations, approximation and convexity, L. Lupşa, M. Ivan (editori), Proceedings of the conference held in honor of professor Elena Popoviciu on the occasion of her 80th anniversary, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, pp. 31-37.

T. Popoviciu, Contribuţii ale Institutului de Calcul din Cluj la aplicarea matematicii în economie, Ses. Şt. Acad. RSR 1969-1970, 1971, pp. 305-320.

W. Schuster, Despre sistemul de operare şi software-ul dezvoltat la calculatorul DACICC-200, 2018 (link in curand).